Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre lipoproteina (a) – asociată cu un risc de 6 ori mai mare de ateroscleroză decât LDL-colesterolul
În cadrul ediției de pe 19 martie 2024 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
Atunci când ne uităm la care este riscul unei persoane de a face boli cardiovasculare, luăm în calcul mai mulți factori. Unii dintre ei sunt factori considerați modificabili, de exemplu dacă o persoană fumează sau dacă are kg în plus, obezitate. Luăm în calcul și factori de risc care nu pot să fie modificați prin schimbarea stilului de viață, iar aici intră factorii care au un determinism genetic. Cel mai cunoscut dintre acești factori este colesterolul, mai ales LDL-C, așa-numitul colesterol rău. Când valoarea LDL-C este crescută acesta este un semn mare de îngrijorare, crește riscul cardiovascular și e nevoie de intervenție terapeutică.
O creștere a LDL-colesterolului poate să fie și din cauze nutriționale, dar pot fi și cauze genetice. Formele severe, homozigote de hipercolesterolemie familială de fapt pun foarte mari probleme pentru că o persoană care are această formă homozigotă poate face infarct în perioada copilăriei, la vârsta de 8-11 ani. Atât de mare este riscul. Ceea ce s-a constatat însă este că, inclusiv la persoane care au LDL-C normal, riscul cardiovascular poate să fie crescut și persoana respectivă poate avea evenimente cardiovasculare timpuriu pe parcursul vieții, chiar dacă, din punct de vedere comportamental, nu se expun unor riscuri semnificative.
Căutând posibile explicații în tabloul lipidelor din organismul uman, s-a detașat această lipoproteină A. Nivelul ei este influențat de ereditate, aici mecanismele nu sunt încă foarte bine cunoscute. Ceea ce este important e că un nivel crescut al Lp(a) crește riscul cardiovascular chiar dacă ceilalți factori de risc sunt la un nivel considerat normal. Deși aceste lucruri sunt cunoscute de foarte mult timp, implementarea testării Lp(a) în practică este extrem de limitată. Probabil că lucrurile se vor schimba în perioada următoare.
În principiu sunt două tulpini HPV de risc foarte înalt, 16 și 18. Infectarea cu aceste tulpini implică un risc foarte mare de dezvoltare a cancerului de col uterin. Mai sunt cel puțin două tulpini, 32 și 45 care prezintă risc înalt. Știrea este foarte importantă și cred că dacă o identificam mai devreme putea fi publicată pe 4 martie, când, în aceeași zi s-au marcat și Ziua Mondială a HPV și Ziua Mondială a Obezității.
La acel moment am făcut o postare pe o rețea de socializare spunând că este aparent o confuzie aici, dar o mare oportunitate pentru prevenția cancerului. De ce? Pentru că infecția cu HPV este un factor de risc major. Vaccinarea este genul de intervenție care ajută foarte mult, iar obezitatea, parte din sindromul metabolic, este de asemenea un factor de risc pentru apariția cancerului. Atunci, dacă privim lucrurile din această perspectivă a factorilor de risc care influențează apariția cancerului și în cazul știrii despre care discutăm și riscul de deces, nu ar trebui să fim surprinși.
Cred că acestea sunt lucruri bine cunoscute de foarte mult timp, dovadă că și Codul European anti-Cancer vorbește despre combaterea obezității și vaccinarea împotriva HPV ca despre două recomandări și instrumente extrem de eficiente. Numai că noi, ca medici și în sistemele de sănătate, suntem de obicei obișnuiți să vedem lucrurile izolat și să nu facem aceste conexiuni care, de fapt, pentru femei în cazul de față reprezintă și mari oportunități.
Aș începe prin a spune cumva lucrurile altfel și anume că noi sperăm ca acest AI Act, legea care reglementează inteligența artificială în Uniunea Europeană, să producă alt tip de efecte decât a produs regulamentul pentru protecția datelor cu caracter personal, faimosul GDPR, care și acum, din perspectiva cercetării medicale împiedică inovația și cercetarea și progresul. Sperăm ca odată implementat AI Act să producă din perspectiva cercetării, inovării și dezvoltării în domeniul sănătății, un efect favorabil.
Ceea ce este important de menționat este că Uniunea Europeană este foarte pricepută în reglementări și este probabil entitatea birocratică din lume care produce cele mai multe documente. Dincolo de această ușoară ironie, de acest document chiar avem nevoie pentru că aceste tehnologii bazate pe inteligența artificială și mai ales după momentul noiembrie 2022 când primul GPT, primul sistem de acest fel a fost lansat. Asta a marcat o nouă eră, iar acum, în fiecare zi vedem din ce în ce mai multe aplicații bazate pe așa-numitele LLMs.
Alte știri discutate în emisiune:
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea cazurilor de obezitate la tineri în ultimii 30 de ani
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre vaccinul oncologic personalizat care crește supraviețuirea la pacienții cu melanom
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: “Ar trebui să ne concentrăm mai mult asupra prevenției infarctului miocardic prin combinarea noilor biomarkeri cu factorii de risc tradiționali”