Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea cazurilor de obezitate la tineri în ultimii 30 de ani

  • Podcast
Ruxandra Schitea
15 martie 2024
Citit de 44 ori.

În cadrul ediției de pe 12 martie 2024 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • Numărul copiilor și adolescenților cu obezitate a crescut de 4 ori în ultimii 30 de ani. 43% dintre adulți sunt supraponderali

Obezitatea trebuie văzută ca o problemă serioasă, dar cred că cele mai multe componente ale acesteia nu ar trebui să fie medicalizate, ci să fie privite lucrurile de bun simț, evidente, schimbări care au survenit în ultimii 30-35 de ani și care au făcut ca aceste cifre de incidență și prevalență ale bolii să fie la un maxim istoric. Într-adevăr, prevalența obezității, numărul de cazuri la adulți s-a dublat comparativ cu anul 1990, iar la copii și adolescenți prevalența a crescut de patru ori. Este imens și este consecința unor modificări la nivelul societății, la nivel economic, modificări ale stilului de viață și mai puțin aspecte pe care să le legăm foarte mult cu elemente ale sistemului de sănătate (de ex. lipsa de acces sau ceva ce poate fi atribuit sistemului de sănătate).

abonare

De ce insist atât de mult pe ideea de a nu medicaliza excesiv obezitatea? Pentru că soluția, de fapt, pentru obezitate trebuie să o căutăm înțelegând cum am ajuns aici. Nivelul de trai a crescut și poate că aici avem o parte din explicație. Dorința de a avea un nivel de trai cât mai bun, de a câștiga cât mai bine, de foarte multe ori toată această aspirație s-a făcut cu prețul sănătății, în cazul discuției de față – cu prețul apariției obezității.

E clar că în ultimii 30 de ani s-au schimbat din ce în ce mai mult obiceiurile alimentare. Am discutat de foarte multe ori în ultimele sezoane despre cum este aproape imposibil să eviți consumul de alimente ultraprocesate, bogate în sare, zahăr și grăsimi. Acestea sunt prezente peste tot, sunt la prețuri accesibile și e din ce în ce mai clar că au un impact puternic asupra stării de sănătate. Apoi, nivelul de activitate fizică a scăzut, din ce în ce mai multe locuri de muncă sau profesii presupun sedentarismul, ore întregi petrecute stând pe scaun. De asemenea, deplasarea în interiorul orașelor sau dinspre suburbii în orașe se face cu mașina, din nou multe ore petrecute stând.

Deoarece vorbeam despre petrecerea timpului liber, mai ales în cazul copiilor, timpul de joacă, de activități fizice din spatele blocului cum am putea spune, a fost înlocuit cu timpul alocat ecranelor și asta reprezintă încă o explicație pentru situația în care suntem acum. E de la sine înțeles că toate aceste procese pe care le-am menționat și probabil mai sunt și altele, țin foarte mult de factori sociali și economici care influențează opțiunile și comportamentul individual.

  • Putem combate efectele negative ale singurătății și izolării sociale prin sport și activitate fizică

În contextul pandemiei și al acestei idei de izolare socială, noi am avut acces la o informație de care nu eram conștienți înainte și anume cât de mulți oameni, mai ales persoane în vârstă, trăiesc de fapt în izolare socială fără să fim în pandemie. Așa arată viața acelor persoane și de aici decurg foarte multe probleme pentru starea de sănătate. Este această comparație pe care o face și Raportul de Gardă citând studiul din Nature, în care pune izolarea socială, singurătatea, pe palierul factorilor de risc.

Dacă ne-am uita puțin și am aplica aceeași grilă de evaluare din punct de vedere social, tehnologic, economic, de dezvoltare a orașelor, de ignorare a satelor ca dezvoltare în ultimii 30 de ani, vorbind despre obezitate, cred că nu greșim foarte mult. Sunt aceiași factori dincolo de sistemul de sănătate, care determină de fapt această izolare, singurătate, pentru un număr foarte mare de persoane. Sigur, este întrebarea: cum facem să întrerupem acest lanț al singurătății, să-i facem pe oameni din nou parte a societății și cum putem face să scadă riscurile pentru sănătate asociate cu singurătatea?

  • Noi biomarkeri pentru scleroza multiplă descoperiți prin combinarea datelor clinice cu datele omice

Conceptul este același pe care l-am declinat anterior în relație cu activitatea fizică și în relație cu obezitatea. Ideea este de a nu mai privi în izolare diverși parametri, în acest caz parametri care țin de scleroza multiplă. Așa cum spune și articolul, și îmi permit să-l citez pe autorul principal al studiului <<în bolile complexe, ca și în societate, se întâmplă multe lucruri deodată. Aceste lucruri apar pe multiple niveluri și sunt dinamice.>> Pentru oameni, cercetători și medici, este greu să vizualizeze aceste fenomene dacă nu folosesc instrumente inovatoare cum este analiza de rețele. Aceste fenomene care se întâmplă, vorbim acum despre scleroză multiplă, sunt fenomene pe care le putem identifica la nivelul genelor, la nivelul sistemului imun, la nivelul proteinelor și la nivelul metaboliților, ale diverselor țesuturi. Sunt extrem de multe potențiale informații relevante pentru diagnosticul cât mai timpuriu și mai precis al sclerozei multiple.

Alte știri discutate în emisiune:

  • Aceeași durată de activitate fizică săptămânală, beneficii mai mari asupra sănătății cardiovasculare a femeilor comparativ cu bărbații

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤