Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre vaccinul oncologic personalizat care crește supraviețuirea la pacienții cu melanom
În cadrul ediției de pe 5 martie 2024 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
Vestea bună ține de rata crescută a supraviețuirii (95% la 3 ani) pentru pacienții care au fost diagnosticați cu melanom în stadiul III/IV. Am vorbit și săptămâna trecută despre acest tip de cancer în care intervențiile chirurgicale nu sunt nici recomandate și nici eficiente și în care, deși soluțiile terapeutice s-au multiplicat în ultimii aproape 15 ani, începând cu anii 2010-2011 (terapii țintite sau imunoterapii). În continuare e nevoie de alte soluții, de mecanisme de acțiune diferite pentru tratamente, care să acopere aceste nevoi ale pacienților.
Melanomul este un tip de cancer aparte și nu doar pentru că se dezvoltă pe piele dar și din punct de vedere antigenic, din punct de vedere al severității bolii. Toate aceste elemente fac din melanom o prioritate în cercetare și o boală care se află tot timpul în prima linie a inovațiilor. Ne amintim că și imunoterapiile, de exemplu, au fost autorizate pentru prima dată având ca indicație melanomul.
În această situație vorbim despre un nou tip de intervenție, vaccinurile cu scop terapeutic. Nu sunt vaccinuri cu scop profilactic, așa cum știm că sunt în mod tradițional vaccinurile. Vorbim despre faptul că, pe baza informației tumorale sunt produse aceste vaccinuri care au un grad înalt de personalizare, vaccinuri care au ca obiectiv activarea răspunsului imun al organismului care astfel va lupta mult mai eficient împotriva melanomului. Datele sunt încurajatoare, vorbim despre o supraviețuire de 95%. Sunt și niște limitări ale studiului – numărul de pacienți aproximativ 200, perioada de urmărire de 3 ani de zile, studiul este de fază II. Ceea ce urmează, probabil este un studiu de fază III și supravegherea pe o perioadă mai lungă a acestor pacienți.
Când am vorbit despre care ar trebui să fie prioritățile pentru un management mai bun al diabetului zaharat, am menționat despre complicațiile cardiovasculare, renale, neurologice. În același timp, controlul glicemiei reprezintă un element important. El se află în relație directă cu administrarea tratamentului, mai ales a terapiei cu insulină, iar aceste variații care pot duce la episoade de hipoglicemie, în funcție de contextul social în care se află persoana respectivă, poate avea implicații dintre cele mai grave – cum ar fi atunci când persoana se află la volanul unei mașini.
De aceea e important ca aceste episoade să fie recunoscute cât mai timpuriu. În mod tradițional, bazându-ne pe semiologie, astfel de episoade sunt relativ ușor recunoscute de către pacienți, mai ales după ce trec de vârsta copilăriei. Apare o senzație de slăbiciune, transpirațiile, o stare de agitație care precede apariția simptomelor mai grave. Aparținătorii pacienților cu diabet zaharat, mai ales dacă stau o lungă perioadă de timp în preajma lor, încep să recunoască aceste simptome.
Este important ca momentul detecției episodului de hipoglicemie să fie înainte de apariția simptomelor, iar asta se poate cuantifica acum prin monitorizarea nivelului glicemiei prin aceste sisteme de monitorizare continuă a nivelului de glucoză din sânge, sisteme care se folosesc pe scară largă și în România la persoanele care au nevoie de terapie cu insulină.
Am vorbit de-a lungul timpului de mai multe ori despre cât de important este somnul, din perspectiva stării de sănătate și despre cât de subestimat este somnul, durata și calitatea acestuia ca factori protectori pentru sănătatea noastră. Ritmul circadian, calitatea somnului nu sunt pe atât de mult cât ar trebui parte din înțelegerea bolilor și mai ales abordarea în practică și din punct de vedere medical și mai ales din punct de vedere preventiv.
Ritmul somn-veghe este reglat ancestral și sunt extrem de multe elemente care îl determină. Aici sunt factori care țin de sistemul nervos, factori care țin de reglarea hormonală, factori de mediu implicați în reglarea somnului. Atunci e de la sine înțeles că orice perturbare, de oriunde ar veni, a ritmului circadian, poate avea un impact asupra stării de sănătate.
Alte știri discutate în emisiune:
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: “Ar trebui să ne concentrăm mai mult asupra prevenției infarctului miocardic prin combinarea noilor biomarkeri cu factorii de risc tradiționali”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre redefinirea calității alimentelor cu ajutorul inteligenței artificiale
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă – ZERO cazuri de cancer de col uterin la femeile vaccinate împotriva HPV