STUDIU. Persoanele care sunt mai active seara decât dimineața au un risc mai mare de evenimente cardiovasculare și calcificare arterială
Conform unui studiu publicat în Journal of Sleep, condus în cadrul Universității Gothenburg, Suedia, calcificările arteriale sunt de două ori mai întâlnite la persoanele care au un program de activitate nocturn, comparativ cu cele care sunt matinale. Ritmul circadian pare sa fie important în afectarea inimii și a vaselor de sânge, mai ales în stadiile precoce ale bolii.
Prin acest studiu cercetătorii au ajuns la concluzia că persoanele care sunt mai active în timpul nopții au o prevalență mai crescută a calcificării arteriale semnificative comparativ cu celelalte cronotipuri. Această observație sugerează cum cronotipul are un rol semnificativ în stadiile precoce ale bolii cardiovasculare, cu accelerarea procesului de calcificare arterială, ceilalți factori devenind dominanți în stadii mai tardive ale bolii.
Boala cardiovasculară este o cauză majoră de mortalitate și morbiditate la nivel global, afectând aproximativ 49 de milioane de persoane din Uniunea Europeană. Ateroscleroza este cea mai frecventă cauză a bolii, ducând frecvent la infarct miocardic sau accidente vasculare cerebrale. Pentru a cuantifica gradul de calcificare a arterelor coronare se calculează scorul de calciu bazat pe scanarea cardiacă noninvazivă prin tomografie computerizată, mai ales dacă persoana este asimptomatică.
Cronotipul este tendința unei persoane de a dormi și de a își desfășura activitățile obișnuite la anumite ore pe parcursul zilei sau a nopții. Este o trăsătură descriptivă, fiind mulți factori implicați, influențată de ritmul circadian, de mediu, dar și de comportament. Persoanele cu cronotip de seară tind să aibă mai multă energie mai târziu în cursul zilei, adorm mai târziu și se trezesc mai târziu, în timp ce la persoanele cu cronotip de dimineață se întâmplă opusul.
Sistemul circadian influențează procesele normale de la nivelul organismului, inclusiv pe cele ale sistemului cardiovascular. Condițiile fiziologice variază în cursul zilei, mai ales ritmul cardiac, tensiunea arterială, coagularea și funcția vasculară. În alte studii s-a demonstrat deja că la persoanele cu cronotip nocturn există o formă de desincronizare circadiană între biologie, comportament și mediu, cu creșterea riscului cardiovascular, al morbidității și mortalității.
Studiul condus în Suedia a fost prima lucrare în care s-a observat modul în care ritmul circadian afectează în special calcificarea arterială. Au fost incluse 771 de persoane de ambele sexe, cu vârste cuprinse într-un interval între 50 și 64 de ani, toți incluși în studiul SCAPIS (Swedish CArdioPulmonary bioImage Study). Gradul depunerilor de calciu la nivelul arterelor coronare a fost calculat prin tomografia computerizată. Persoanele au fost grupate în 5 tipuri în funcție de cronotipul pe care l-au declarat:
- Grupul celor care își desfășoară activitățile de dimineață devreme
- Grupul celor care își desfășoară activitățile de dimineață într-o oarecare măsură
- Grupul celor care nu pot fi încadrați nici dimineața, nici seara
- Grupul celor care sunt încadrați într-o oarecare măsură la cronotipul de seară
- Grupul celor care îți desfășoară activitățile seara târziu.
Din cele 771 de persoane incluse în studiu, 144 au fost identificate ca fiind incluse în grupul tipului care se trezește de dimineață devreme, iar 128 în grupul cronotipului nocturn extrem. Cea mai mică proporție a depunerilor semnificative de calciu a fost observată în grupul celor cu cronotip matinal extrem (22.2%), iar la cronotipul nocturn extrem s-a ajuns la concluzia că la 40.6% exista cea mai mare prevalență a calcificărilor arteriale severe.
”Cronotipul nocturn extrem poate fi legat nu doar de sănătate cardiovasculară mai slabă în general, dar în special și de calcificări la nivelul arterelor coronare și de procesele care duc la calcificarea arterială”, a relatat Mio Kobayashi Frisk, doctorand la Universitatea din Gothenburg, într-un articol publicat pe site-ul universității suedeze.
American Heart Association a inclus de curând și o durată a somnului de 7-9 ore ca factor major în sănătatea cardiovasculară. În cohorta Biobank din Regatul Unit câteva măsurători legate de somn, cum ar fi cronotipul devreme, 7-8 ore de somn, absența insomniei, a sforăitului și a oboselii extreme în cursul zilei au fost asociate cu un risc scăzut de boală cardiovasculară.
Există câteva mecanisme posibile care pot explica legăturile dintre ritmul circadian și accelerarea procesului de calcificare arterială si ateroscleroză. În primul rând, există ceasuri biologice la nivelul celulelor endoteliale și celulelor vasculare musculare netede, care dictează organizarea temporală a acestora, împreună cu funcțiile. În primele stadii ale bolii aterosclerotice, apare disfuncția la nivelul acestor celule, cu îmbătrânirea lor prematură. În al doilea rând, disfuncția circadiană poate duce la o secreție anormală de melatonină, hormoni gonadotropici și hormoni ai sistemului renină-angiotensină, cu afectarea funcției vasculare. În al treilea rând, poate exista un impact direct asupra îmbătrânirii premature a celulelor vasculare prin influențarea enzimelor antioxidante și a factorilor antiinflamatori.
În acest studiu au fost luați în considerare și alți factori care pot duce la ateroscleroză, incluzând indicele de masă corporală, nivelul de lipide serice, tensiunea arterială, activitatea fizică, consumul de tutun, însă cercetătorii sugerează că ritmul circadian are un impact semnificativ în debutul bolii, de aceea ar trebui considerat un factor important în prevenția bolii cardiovasculare.
Citește și:
- Genele implicate în reglarea ritmului circadian, de două ori mai active la femei. Cum influențează acestea riscul de boală?
- Peste 50% din cazurile de cefalee și migrenă sunt asociate cu modificările ritmului circadian, episoadele acutizându-se în perioadele schimbării orei vară-iarnă
- STUDIU. Creșterea cazurilor de cancer colorectal la tineri poate fi explicată prin modificările genelor implicate în ritmul somn-veghe