STUDIU. Testările seriate ale ADN-ului tumoral circulant (ctDNA) pot ghida tratamentul adjuvant în cancerul pancreatic
Cancerul pancreatic este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer, cu rate ridicate de recurență chiar și după tratamentul chirurgical. În cadrul studiului AGITG DYNAMIC-Pancreas, publicat în ”Journal of Clinical Oncology”, a fost explorată utilizarea testării seriate a ADN-ului tumoral circulant (ctDNA) pentru a ghida deciziile terapeutice privind chimioterapia adjuvantă la pacienții cu adenocarcinom ductal pancreatic în stadii precoce.
Studiul a fost realizat în 26 de centre din Australia și a inclus 102 pacienți cu adenocarcinom pancreatic în stadiu incipient, supuși intervenției chirurgicale cu viză curativă. Perioada de urmărire a fost în medie de 36 de luni și analiza ctDNA a oferit date semnificative privind riscul de recurență și supraviețuirea pacienților. Din cei 102 pacienți, 40% au avut rezultate ctDNA pozitive după rezecție, cu o rată medie de supraviețuire fără recurență de 13 luni. În contrast, pacienții ctDNA negativi au avut o rată medie de supraviețuire fără recurență de 22 de luni, fiind evidențiată o asociere puternică între ctDNA și recurența timpurie.
Studiul a demonstrat că detecția ctDNA nu a fost asociată cu factorii clinici și histopatologici folosiți în mod obișnuit, cum ar fi implicarea ganglionilor limfatici sau a marginilor de rezecție, cu evidențierea valorii sale independente ca biomarker prognostic. Acest studiu validează fezabilitatea utilizării ctDNA pentru stratificarea pacienților și personalizarea chimioterapiei adjuvante în cancerul pancreatic. CtDNA nu doar că oferă informații în timp real despre statusul bolii, dar permite și o abordare mai precisă a tratamentului, reducând expunerea inutilă la chimioterapie pentru pacienții fără boală reziduală.
Un aspect esențial al studiului a fost utilizarea ctDNA pentru a alege durata optimă a chimioterapiei pentru fiecare pacient. Dintre pacienții ctDNA negativi, 44% au beneficiat de reducerea chimioterapiei la trei luni, fără a compromite supraviețuirea. Această abordare poate reduce toxicitatea tratamentului la pacienții care nu au boală reziduală, contribuind la îmbunătățirea calității vieții acestora. La pacienții ctDNA pozitivi, administrarea completă a celor șase luni de chimioterapie s-a dovedit esențială pentru prelungirea supraviețuirii, susținând rolul ctDNA ca ghid în ajustarea tratamentului postoperator.
Toți pacienții au avut un indice de performanță ECOG 0-1, ceea ce însemna că erau eligibili pentru chimioterapia adjuvantă. CtDNA a fost analizat utilizând o metodă capabilă să identifice mutațiile somatice, care permite urmărirea ulterioară în ADN-ul liber circulant. Prima testare din sânge a fost efectuată la cinci săptămâni postoperator, iar pacienții au fost stratificați în funcție de statutul ctDNA: cei care au fost ctDNA pozitivi au primit șase luni de chimioterapie (FOLFIRINOX sau gemcitabină/capecitabină, la alegerea medicului), iar cei cu rezultate negative au avut opțiunea de a reduce durata chimioterapiei la trei luni, în funcție de decizia clinicianului.
Cercetările viitoare vor analiza în continuare impactul modificărilor dinamice ale ctDNA asupra supraviețuirii generale. Rezultatele sugerează că testarea seriată a ctDNA poate deveni un standard în gestionarea cancerului pancreatic, având potențialul de a revoluționa monitorizarea și tratamentul bolii.
Citește și:
- GUIDE.MRD. Rolul biopsiei lichide în depistarea bolii reziduale minime: aplicații în cancerul pulmonar, colorectal și pancreatic
- Biopsia lichidă reduce cu 30% timpul până la inițierea tratamentului în cancerul pulmonar avansat
- #AACR23. Un nou test de biopsie lichidă detectează precoce 12 tipuri de cancere, inclusiv pe cele care eliberează cantități mici de ADN circulant în sânge