Campania “Votez pentru Sănătate”: De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?




Coaliția “Votez pentru Sănătate” a organizat, pe 26 noiembrie, dezbaterea online ”De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?”, la care au participat medici, pacienți, factori de decizie și reprezentanții celor mai importante partide politice, care și-au prezentat prioritățile în domeniul Sănătății pentru următorii patru ani.

Printre temele discutate s-au aflat finanțarea, pentru ca sănătatea să fie o prioritate reală, o investiție pe termen lung pentru toți românii, măsuri pentru abordarea sănătății în toate etapele: prevenție, diagnostic, acces la tratamente și vaccinuri și includerea inovației în sistemul de sănătate.

abonare

Votez pentru Sănătate este o campanie de informare și implicare publică, lansată în octombrie 2016, la iniţiativa Coaliţiei „Votez pentru Sănătate”, care își propune să facă din sănătate o prioritate pe agenda publică și să genereze o schimbare concretă în sistemul de sănătate.

Cei 19 milioane de români (aparţinători, viitori, foști sau actuali pacienți) se pot alătura campaniei, votând pe site-ul www.votezpentrusanatate.ro. Cu cât mai mulți români votează pentru sănătate, cu atât sunt șanse mai mari ca Sănătatea, cel mai important pacient al României, să se transforme dintr-un pacient cronic într-unul vindecat.

Evenimentul a fost deschis prin mesajele ambasadorilor campaniei, care au explicat lecțiile desprinse din ultimii 4 ani, provocările cu care se confruntă în momentul actual, precum și perspectivele pentru viitor.

Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, a explicat problemele cu care se confruntă pacienții cu boli cronice. Aceasta a menționat dificultăți legate de accesul la diagnostic în această perioadă, precum și deficite privind accesul la medicamente și strategiile pentru colectarea de plasmă.

Rozalina Lepădatu

Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, Radu Gănescu a subliniat, de asemenea, nevoia de schimbare în sistemul medical, care să vizeze întregul traseu al pacientului.

Radu Gănescu

Deficitele care există la nivelul sistemului de sănătate pot avea un impact major asupra relației medic-pacient. Dr. Ioana Mîndruță, medic neurolog, ambasador al campaniei „Votez pentru Sănătate” a explicat provocările cu care se confruntă:

Declarație Dr. Ioana Mândruță

Ce loc trebuie să aibă inovația în sistemul de sănătate

Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină și ambasador al campaniei „Votez pentru Sănătate” a menționat cele mai importante lecții desprinse în ultimii ani legate de setarea agendei publice cu privire la accesul la inovație.

Votez pentru Sănătate, ambasador Marius Geantă

România se află într-un punct-cheie, în care se conturează programe importante în sănătate pentru următorii ani, precum Strategia Națională de Sănătate, primul Program Operațional de Sănătate. În acest context, Dr. Marius Geantă a explicat importanța alinierii acestor inițiative naționale la oportunitățile care apar la nivel european.

Programul EU4Health, de exemplu, primul din istoria UE de acest fel, reprezintă un răspuns la criza COVID-19 ce va oferi finanțare țărilor UE, organizațiilor și ONG-urilor din domeniul sănătății. Acestuia i se adaugă Planul European de Luptă Împotriva Cancerului (EU Beating Cancer Plan), Misiunea de Cercetare în domeniul Cancerului (Cancer Mission), proiectul Horizon Europe, Planul De Reziliență, care are o componentă de sănătate importantă. Toate acestea sunt oportunități pentru a reforma sistemul de sănătate din România.

Declarații Marius Geantă

Perspectiva autorităților

Legat de programele prioritare pe termen scurt, Dragoș Garofil, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății, a trecut în revistă programul național de vaccinare împotriva COVID-19 și reforma infrastructurii intraspitalicești. 

Dragos Garofil

Dragos Graofil a făcut referire și la Programul Operațional Infrastructura Mare, cel mai amplu program din istorie de investiții în sănătate. Au fost acceptate 297 proiecte de 1,3 miliarde de euro, iar în cursul anului viitor banii vor fi investiți în dotări pentru 377 de spitale publice. 

„În ultimii 3 ani, totalitatea cheltuielilor de capital în spitalele publice a fost de 3,8 miliarde de lei. De această dată, avem un program de investiții de 6,5 miliarde de lei într-un an. Este o oportunitate imensă pentru a reforma infrastructura intraspitalicească a României care e extrem de îmbătrânită. Pandemia ne oferă și oportunități. Sistemul de sănătate trebuie să supraviețuiască acestei pandemii.”

Secretar de Stat Dragos Garofil

Anul acesta a fost modificată formula taxei claw-back, care afecta accesul la medicamente și au fost introduse noi molecule în lista celor rambursate. Bugetul alocat medicamentelor a crescut semnificativ în 2020. Este important ca, în continuare, să se încheie cât mai multe contracte cost-volum și cost-volum-rezultat pentru noile molecule care vor veni. O altă măsură este crearea unui fond separat de inovație, prin care pacienții români să poată beneficia rapid de medicamente inovative, a mai explicat Dragoș Garofil.

Președintele CNAS, Adela Cojan, a amintit printre măsuri creșterea fondurilor alocate sănătății, introducerea unor noi medicamente și circuitul rapid de acces al pacienților la medicul de familie și la îngrijire medicală.

Adela Cojan
Adela Cojan, președintele CNAS, despre necesitatea suplimentării fondurilor alocate sănătății și asigurarea accesului la servicii medicale în perioada pandemiei

„Contribuții la sănătate este mică în România comparativ cu media europeană. Acest nivel de contribuție poate fi crescut pentru a mări baza de finanțare a sectorului de sănătate. Ca sursă suplimentară de finanțare trebuie să ne gândim la lărgirea potențialului de asigurări private,” a mai explicat Adela Cojan.

Președintele CNAS a menționat și alte măsuri, precum facilitarea interacțiunii dintre medicul de familie și medicul de specialitate din ambulatoriu prin posibilitatea de a transmite bilete electronice prin sisteme informatice noi, astfel încât să fie diminuată distanța fizică. De asemenea, s-a realizat suplimentarea numărului de servicii de la 4 pe oră, la 8 consultații pe oră. Tot pentru creșterea accesului la investigații paraclinice, au fost aduse modificări sistemelor informatice pentru ca biletele de trimitere, investigațiile să funcționeze pentru orice furnizor iar pacientul să nu mai fie legat de o anumită casă de asigurări.

Prioritățile partidelor politice în domeniul sănătății pentru următorii 4 ani

Deputatul Florin Buicu, reprezentant PSD, a discutat despre măsurile prioritare pentru managementul pandemiei COVID-19: creșterea capacității de răspuns a sistemului public, susținerea personalului medical, dezvoltarea de strategii pentru a reconstrui încrederea populației. Acesta a amintit și sprijinirea producției de medicamente în România, inclusiv din partea companiilor străine.

Florin Buicu

Senatorul UDMR László Attila a subliniat faptul că pandemia a amplificat probleme majore care deja existau în sistemul de sănătate. Acesta a vorbit și despre nevoia de date din sistem și a atras atenția că pacientul român nu are acces la 41% din inovațiile care sunt disponibile pacienților europeni.

Laszlo Attila

Claudiu Năsui, deputat USR PLUS, a vorbit despre schimbări majore în sistem, pe care le propune partidul său, una dintre acestea fiind introducerea de alternative pentru cetățeni în ceea ce privește alegerea asiguratorului de sănătate, după modelul altor țări europene.

Claudiu Năsui

Pro România propune un program de testare COVID-19 pentru toți românii, costul testelor fiind acoperit de stat, fie că acestea se vor face la stat sau privat. Veaceslav Șaramet, candidat PRO România la Senat, a explicat în cadrul evenimentului prioritățile partidului pe care îl reprezintă:

candidat PRO România la Senat

„Este nevoie de deschiderea spitalelor nu doar pentru bolnavii de COVID-19. Vom face acest lucru în paralel cu digitalizarea sistemului. Medicii de familie ne pot confirma că e nevoie de consultații la distanță, de telemedicină care trebuie aplicată cât mai repede” – a adăugat reprezentatul PRO România.

Reprezentantul PMP, deputatul Petru Movilă, a menționat că sistemul de sănătate trebuie văzut ca un întreg, care pornește de la medicina primară și merge până la cercetare și inovare.

Petru Movila
Petru Movilă, deputat PMP, despre Pactul pentru Sănătate

Printre măsurile prioritare amintite de participanții la dezbatere se numără creșterea finanțării, definirea circuitului pacientului și introducerea digitalizării, crearea unui fond de inovație, accesul la medicamente, crearea unei strategii de prevenție și a unor planuri naționale privind boli prioritare, precum cancerul.

Întregul eveniment poate fi urmărit în videoclipul următor:

 

La nivel european, România se află pe locul 4 privind mortalitatea din cauze prevenibile și pe locul 1 privind mortalitatea de cauze tratabile, conform raportului Comisiei Europene asupra sistemului de sănătate din România, State of Health in the European Union 2019

Și în privința accesului la medicamente de ultimă generație, România înregistrează deficite. Studiul Patients W.A.I.T. Indicator Survey 2019 (IQVIA), realizat pentru Federaţia Europeană a Industriei şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) și lansat în luna mai 2020, arată că din 172 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2015-2018, doar 36 (1 din 5) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 15 martie 2020. Germania  a introdus la compensare 147 de medicamente, Italia 124, Slovenia 77, Ungaria 59, iar Bulgaria 56. 

Timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 27 de luni (812 zile), în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 127 de zile, Italia 436, Bulgaria 687).

Protejarea locurilor de muncă, desfășurarea școlii în siguranță și implementarea măsurilor împotriva răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus ar trebui să fie prioritățile Guvernului în acest moment, în opinia românilor, conform datelor furnizate de “Barometrul de Sănătate Publică ” publicat în luna octombrie, care evaluează percepția românilor cu privire la sănătatea lor și la sistemul de sănătate, în perioada pandemiei de COVID-19. Barometrul a fost realizat de Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL) și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI), sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române, în parteneriat cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Citește și: