Cancer pulmonar: cele mai importante noutăți prezentate la WCLC 2026. Biomarkeri, terapii țintite și tratament personalizat
Cancerul pulmonar este una dintre bolile în care tratamentul se schimbă rapid, pe măsură ce devin disponibile tot mai multe informații despre modificările moleculare ale tumorii și despre riscul fiecărui pacient. La World Conference on Lung Cancer (WCLC) 2026, unul dintre cele mai importante congrese internaționale dedicate cancerului pulmonar, au fost prezentate noi rezultate care ar putea influența modul în care sunt aleși și monitorizați pacienții pentru diferite tratamente.
Printre cele mai importante date se numără teste care pot indica riscul de revenire a bolii după operație, noi terapii țintite pentru anumite forme de cancer pulmonar și rezultate care arată că beneficiile unor tratamente se pot menține mulți ani. În continuare, prezentăm câteva dintre studiile cu impact major discutate la WCLC 2026.
Signatera: ADN-ul tumoral circulant postoperator ca marker prognostic în NSCLC
Detectarea ADN-ului tumoral circulant (ctDNA) după intervenția chirurgicală la pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular (NSCLC), este asociată puternic cu riscul de recidivă și deces. Studiul a inclus 1.129 de pacienți cu NSCLC în stadiile I până la III, urmăriți între 2016 și 2025, fiind cel mai amplu set de date privind boala reziduală moleculară (MRD) în cancerul pulmonar.
Un test Signatera pozitiv în fereastra postoperatorie precoce, între 7 și 90 de zile de la intervenție, a fost asociat cu o supraviețuire fără recidivă semnificativ redusă, diferența absolută la trei ani fiind de 25 de puncte procentuale în favoarea pacienților ctDNA negativi. Pe parcursul supravegherii, un status al bolii minime reziduale (MRD) pozitiv a conferit un risc de recidivă sau deces de aproximativ cinci ori mai mare. Valoarea prognostică a fost consecventă atât în cohorta tratată exclusiv chirurgical, cât și în cea cu tratament perioperator, ceea ce susține rolul potențial al MRD în stratificarea riscului și în individualizarea deciziilor de tratament adjuvant.
DESTINY-Lung04: trastuzumab deruxtecan în prima linie pentru NSCLC cu mutații HER2
Studiul de fază III DESTINY-Lung04 arată că trastuzumab deruxtecan administrat ca primă linie pacienților cu NSCLC avansat sau metastatic cu mutații HER2 prelungește semnificativ supraviețuirea fără progresie, comparativ cu pembrolizumab asociat chimioterapiei, însă nu a demonstrat încă un câștig de supraviețuire globală.
Supraviețuirea mediană fără progresie a fost de aproximativ 14 luni cu trastuzumab, față de 8 luni cu tratamentul standard, însemnând o reducere cu 37% a riscului de progresie sau deces. Studiul a inclus 454 de pacienți cu NSCLC local avansat nerezecabil sau metastatic cu mutații HER2. Datele privind supraviețuirea globală nu sunt încă mature.
Studiul, prezentat în cadrul World Conference on Lung Cancer (WCLC) 2026, este primul de fază 3 care arată superioritatea unei terapii anti HER2 față de standardul folosit ca primă linie în această boală.
RiskReveal: profilul de expresie a 14 gene poate identifica pacienții cu NSCLC precoce care beneficiază de chimioterapie adjuvantă
Datele prezentate la WCLC 2026 susțin potențialul RiskReveal, un test bazat pe expresia a 14 gene, de a identifica pacienții cu NSCLC non-scuamos în stadii precoce care ar putea beneficia de chimioterapie adjuvantă după rezecție. În studiul randomizat AIM-HIGH, la 194 de pacienți cu boală în stadiile IA–IIA clasificați de test ca având risc molecular crescut, supraviețuirea fără boală la doi ani a fost de 96% la cei care au primit chimioterapie adjuvantă, comparativ cu 79% la cei aflați doar sub monitorizare.
Rezultatele susțin posibilitatea utilizării profilului molecular al tumorii pentru a completa stadializarea clinică și patologică atunci când este luată decizia privind tratamentul adjuvant, inclusiv la unii pacienți aflați în stadiul IA, pentru care chimioterapia nu este administrată de rutină tuturor pacienților. Sunt însă necesare date suplimentare pentru a stabili modul în care testul poate fi integrat în practica clinică și în actualele strategii de tratament adjuvant.
ADAURA: beneficiul de supraviețuire al osimertinibului adjuvant persistă la opt ani
O actualizare la opt ani a studiului dublu orb de fază III ADAURA confirmă durabilitatea beneficiului de supraviețuire globală conferit de osimertinib adjuvant după rezecția completă a NSCLC cu mutații EGFR. Studiul a inclus 682 de pacienți în stadiile IB până la IIIA la osimertinib 80 mg zilnic sau placebo timp de până la trei ani, cu sau fără chimioterapie adjuvantă prealabilă.
În grupul principal reprezentat de pacienții cu cancer pulmonar în stadiile II–IIIA, supraviețuirea globală la opt ani a fost de 74% cu osimertinib, comparativ cu 58% cu placebo. În grupul total, care a inclus și pacienți cu stadiul IB, ratele au fost de 79%, respectiv 64%.
Rezultatele sunt importante deoarece arată că avantajul obținut prin administrarea osimertinibului timp de trei ani se menține și la mai mulți ani după încheierea tratamentului.
ARROS-1: zidesamtinib în NSCLC ROS1 pozitiv netratat anterior cu inhibitori de tirozinkinază
Zidesamtinib, inhibitor selectiv de ROS1, a demonstrat o activitate antitumorală marcată și durabilă la pacienții cu NSCLC avansat sau metastatic ROS1 pozitiv, fără tratament cu inhibitori de tirozinkinază anterior. Dintre cei 94 de pacienți incluși în studiu, rata de răspuns obiectiv a fost de 94%, iar 94% dintre răspunsuri s-au menținut la nouă luni și 86% la 12 luni.
Terapia a demonstrat activitate și la nivel intracranian: dintre cei 10 pacienți evaluabili cu metastaze la nivelul sistemului nervos central, rata de răspuns intracranian a fost de 100%, iar 70% au obținut un răspuns complet intracranian.
REZILIENT 3: zipalertinib plus chimioterapie prelungește supraviețuirea fără progresie în NSCLC cu inserții EGFR exon 20
În studiul de fază III REZILIENT 3, zipalertinib asociat chimioterapiei a prelungit semnificativ supraviețuirea fără progresie la pacienții cu NSCLC avansat cu inserții EGFR exon 20, netratați anterior pentru boala avansată. Supraviețuirea mediană fără progresie a fost de 14,5 luni cu zipalertinib plus chimioterapie, față de 8,5 luni cu chimioterapie, ceea ce corespunde unei reduceri cu 50% a riscului de progresie sau deces.
Rata de răspuns obiectiv a fost de 65%, comparativ cu 40,3%, iar beneficiul a fost observat și la pacienții cu metastaze cerebrale. Datele privind supraviețuirea globală sunt încă imature.
Rezultatele prezentate la WCLC 2026 arată că tratamentul cancerului pulmonar devine tot mai dependent de profilul molecular al tumorii și de biomarkeri care pot estima riscul de recidivă sau răspunsul la tratament. De la ctDNA și teste genomice utilizate după intervenția chirurgicală, până la terapii țintite pentru modificări precum EGFR, HER2 sau ROS1, direcția este una clară: alegerea tratamentului se bazează din ce în ce mai mult pe caracteristicile individuale ale bolii. În același timp, multe dintre aceste strategii necesită încă validare suplimentară înainte de a putea fi integrate pe scară largă în practica clinică.
Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.
Citește și:
- WCLC25. Supraviețuire prelungită cu osimertinib și chimioterapie în cancerul pulmonar avansat cu mutații EGFR
- STUDIU. Recidiva cancerului de sân HER2+ în stadiu incipient, prevenită prin administrarea de trastuzumab-emtansine
- ASCO 2026. Sunvozertinib, superior chimioterapiei în prima linie pentru pacienții cu cancer pulmonar și mutații EGFR exon20ins