#COVID19. Riscul abuzului de alcool în timpul pandemiei. 67% dintre români au consumat alcool cel puțin o dată în ultimul an
Consumul de alcool este asociat cu multiple afecțiuni și generează un substrat organic vulnerabil pentru infecția cu SARS-CoV-2. De asemenea, poate cataliza exacerbări ale afecțiunilor psihice și predispune la comportamente cu risc crescut de violență. La nivel global, în fiecare an sunt înregistrate aproape 3 milioane de decese premature cauzate de consumul excesiv de alcool.
Conform statisticii publicate de Institutul Național de Sănătate Publică din România, 67% dintre români au afirmat că au consumat alcool cel puțin o dată în anul 2019. În medie, 1 român bea 12,6 litri de alcool pe an și doar 2,6% din populația țării noastre recunoaște dependența de alcool.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat un material informativ despre efectele nocive ale consumului crescut de alcool în contextul pandemiei generată de coronavirus:
- Consumul de alcool determină modificări la nivelul fiecărui organ, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung;
- Abuzul de alcool provoacă disfuncția sistemului imunitar și reduce capacitatea acestuia de a ne proteja împotriva agenților infecțioși;
- Există anumite tipuri de cancer care pot fi cauzate de consumul cronic de alcool;
- Efectele asupra sistemului nervos pot genera modificări comportamentale și afectarea judecății și a deciziilor;
- Chiar și cantitățile mici consumate în perioada sarcinii predispun fătul la riscul de a dezvolta condiții patologie după naștere;
- Consumul de alcool încurajează comportamentul violent față de membrii familiei și abuzurile sexuale;
- Ingerat în cantități mari, crește riscul de sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA), una dintre cele mai grave complicații ale infecției cu SARS-CoV-2.
Carina Ferreira-Borges, managerul programului OMS pentru controlul adicției de alcool și de substanțe nocive, declară faptul că abuzul de alcool în timpul izolării sociale este o metodă periculoasă de confruntare cu realitatea. Specialiștii OMS descurajează apelarea la substanțe cu potențial adictiv pentru a gestiona povara izolării sociale:
„Respectarea reglementărilor privind consumul de alcool trebuie să fie prioritară în timpul pandemiei COVID-19. Este important să ne întrebăm ce riscuri suntem dispuși să ne asumăm în calitate de autorități atunci când permitem izolarea oamenilor alături de o substanță atât de dăunătoare precum alcoolul. Efectele consumului excesiv se răsfrâng și asupra persoanelor dependente, dar și asupra celor care îi înconjoară”.
Situația consumului excesiv de alcool în timpul pandemiei de coronavirus este îngrijorătoare și în SUA. Vânzările de băuturi alcoolice au crescut cu 22% în martie 2020, comparativ cu aceeași lună anul trecut, iar în ultima săptămână din luna martie au depășit cu 55% valoarea echivalentă din 2019. În ceea ce privește comenzile online de băuturi spirtoase și nu numai, americanii au cumpărat cu 243% mai mult alcool în luna martie.
Efectele consumului de alcool asupra sistemului imun în contexul infecției cu SARS-C0V-2
Abuzul cronic de etanol aproape dublează riscul de a dezvolta sindrom de detresă respiratorie acută. Asocierea dintre infecțiile pulmonare bacteriene și virale și dependeța de etanol este susținută de multiple mecanisme fiziopatologice:
- reducerea numărului de limfocite T – prin împiedicarea proliferării și prin alterarea turnover-ului celular;
- favorizarea unui status pro-inflamator printr-un nivel crescut de
citokine proinflamatorii, cum ar fi factorul necrozei tumorale
(TNF) și interleukinele 1 şi 6 (IL-1, IL-6); - scade funcția și numărul celulelor NK (Natural Killers) responsabile cu înlăturarea celulelor infectate sau a celor care prezintă caractere maligne;
- tulburarea funcţiilor macrofagelor de la nivelul alveolelor pulmonare;
- deteriorarea aparatului muco-ciliar care tapetează căile respiratorii și are un rol esențial în filtrarea microorganismelor patogenice.
Un alt factor foarte important este constituit de malnutriția secundară ingestiei excesive de alcool. Efectul nociv asupra mucoasei tubului digestiv constă în scăderea absorbției și metabolizării anumitor nutrienți, printre care și vitamine din grupul B (B1, B6 și B9 sau acid folic), conducând la încetinirea proliferării și diferențierii leucocitare. Mecanismele de apărare ale sistemului imunitar de la nivelul mucoaselor sunt de asemenea afectate, producându-se o dereglare a funcției imunoglobulinelor IgA și IgG, responsabile de protecția locală împotriva agenților infecțioși.
Consumul de alcool amplifică dezechilibrul psihologic în contexul pandemiei COVID-19
Un studiu efectuat de cercetătorii din China a surprins impactul asupra sănătății psihice în timpul pandemiei COVID-19. Cu ajutorul unor chestionare online, au evaluat prevalența următoarelor afecțiuni:
- 35,1% dintre participanți au prezentat criterii specifice pentru tulburare anxioasă generalizată;
- 20,1% au afirmat prezența de simptome depresive;
- 18,2% au raportat scăderea calității somnului sau insomnii.
Evenimentele cu repercursiuni similare asupra societății și, implicit, asupra laturii psiho-sociale umane, precum epidemia de SARS din 2002, au reprezentat o provocare pentru menținerea echilibrului psihologic. O analiză publicată recent de cercetătorii germani evidențiază faptul că efectele psiho-sociale asupra populației expusă la măsuri epidemiologice stricte sunt vizibile până la 3 ani după soluționarea crizei.
- aproximativ 26% dintre cei care au exprimat simptome specifice sindromului post-traumatic (PTSD) în timpul carantinei au rămas cu același grad de afectare la 30 de luni după ridicarea stării de urgență;
- riscul de a dezvolta tublurări depresive a fost de 5 ori mai mare la cei care au stat izolați în carantină comparativ cu grupul care nu a fost supus acestor măsuri.
Asocierea dintre tulburările depresiv-anxioase și consumul de alcool este studiată și atestată de multiple publicații științifice. Suprapunerea dintre dependența de alcool și depresie are la bază un proces etiopatogenic circular, cele două afecțiuni agravându-se una pe cealaltă. Spre exemplu, persoanele de sex feminin cu tulburări depresive sunt mai predispuse la consumul excesiv de alcool prin internalizarea simptomelor, situația favorizată de izolarea socială.
Beneficiul imediat al consumului de alcool poate masca efectul nociv pe termen lung. Cel mai adesea, adulții care beau alcool în mod constant justifică consumul prin reducerea stresului psihic, întreținerea unei stări de relaxare fizică și psihică, dar și îmbunătățirea componentei de socializare. Cu toate acestea, din cauza acțiunii etanolului asupra sistemului nervos central, la doze mari de alcool se instalează un efect inhibitor ce presupune capacitate de discernământ redusă și slăbirea atenției și a memoriei. Astfel, devine un factor de risc pentru alterarea comportamentului și a procesului decizional. Pericolul este și mai mare pentru cei diagnosticați cu patologii psihologice sau psihiatrice, întrucât deseori administrarea concomitentă de medicație psihotropă și alcool este contraindicată.
Ștefan Beldie, psiholog clinician și psihoterapeut, vorbește despre povara psihologică a distanțării sociale și cum ar trebui ea abordată:
Recomandările OMS privind consumul de alcool
Specialiștii Organizației Mondiale a Săntății au avertizat împotriva consumului de alcool cu scop terapeutic. Conform informațiilor false vehiculate în ultima perioadă, ingestia de alcool ar fi ajutat la distrugerea virusului SARS-CoV-2. Nu există nicio bază medicală care să susțină acest fapt, chiar dimpotrivă, abuzul de alcool slăbește protecția organismului împotriva infecțiilor respiratorii virale.
Sfaturile publicate de OMS pentru menținerea unei stări psihologice echilibrate surpind următoarele aspecte:
- Evitați consumul de alcool, pe cât posibil, în totalitate;
- În cazul în care observați un consum de alcool necontrolat în ceea ce vă privește pe dumneavoastră sau pe cei apropiați, nu ezitați să apelați la ajutorul unui specialist;
- Evitați asocierea dintre consumul de alcool și fumat, întrucât cele două obiceiuri se întrețin reciproc;
- Discutați cu membrii mai tineri ai familiei despre riscurile consumului de alcool. Asigurați-vă că adolescenții și copiii dumneavoastră NU au acces la băuturi alcoolice;
- Nu consumați alcool pentru a gestiona stările de stres sau de anxietate. Izolarea socială și abuzul de etanol sunt deseori asociate cu o rată crescută de sinucideri;
- Consumul de alcool și administrarea anumitor medicamente este contraindicată.
Pentru informațiile corecte și verificate, accesați și stirioficiale.ro, primul website lansat de Code for Romania Task Force, în parteneriat cu Guvernul României prin Autoritatea pentru Digitalizarea României și Departamentul pentru Situații de Urgență.
Citește și:
- #COVID19 în România: 51% dintre decesele raportate sunt asociate cu cel puțin o afecțiune cardiovasculară. Care sunt recomandările experților (ACC, AHA, ESC, SRC)?
- #COVID19 în România: 30% dintre decese sunt asociate cu diabetul zaharat. Ce recomandă experții și ce trebuie să știe pacienții?
- Testarea pentru #COVID-19: ce presupune tehnica PCR, ce țări și-au dezvoltat capacitatea proprie de testare și cum este influențată mortalitatea