Taxa de clawback a ajuns la aproape 28% la finalul anului 2019. Care este impactul asupra accesului pacienților la tratamente inovatoare?

Acces la inovație

Adriana Boată
08 februarie 2020
Citit de 7634 ori.

În luna iulie 2019, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) estima că până la finalul anului 2019, taxa clawback va ajunge la 30%, ceea ce va accentua criza medicamentelor, iar în acest ritm, România se va îndepărta de standardele europene de acces la tratament pentru pacienți.

Ajunși la finalul anului 2019, s-a dovedit că taxa clawback a crescut până la 27,65 (comparativ cu 26,49% în trimestrul anterior), chiar și în condițiile în care bugetul alocat medicamentelor a fost ajustat cu rata inflației pentru această perioadă. Astfel, ARPIM solicită o majorare sustenabilă a bugetului medicamentelor, o măsură ce nu ar trebui blocată din cauza actualei crize politice.

Tot ARPIM notează următoarele:

Majorarea cu rata inflației a bugetului pentru medicamente a fost aprobată în decembrie 2019 prin ordonanță de urgență, ca excepție, doar pentru trimestrul al 4-lea 2019. În 2020, bugetul trimestrial pentru medicamente este mai mic cu 4,57%, similar cu cel de la începutul lui 2019.
Fără o măsură urgentă privind creșterea constantă și graduală a bugetului medicamentelor, taxa clawback ar putea depăși în trimestrul I 2020 valoarea de 30%, ducând la adâncirea crizei medicamentelor și afectând în continuare pacienții români.

Taxa clawback este nesustenabilă — Este nevoie de soluții pe termen lung, în beneficiul accesului pacienților la medicamente

În aceste condiții, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente face apel pentru luarea unei decizii responsabile şi în regim de urgență cu privire la bugetul de medicamente, care să acopere întregul an 2020. În caz contrar, se estimează că taxa clawback va ajunge la o valoare de peste 32% în acest an, agravând limitarea accesului pacienților la medicamente. Spre deosebire de alte taxe aplicabile în România, aceasta este o taxă pe cifra de afaceri, complet lipsită de predictibilitate și transparență, valoarea sa oscilând semnificativ de-a lungul timpului. Nicio altă industrie din România nu este supusă unei impozitări similare.

„Bugetul sănătății, incluzând şi bugetul alocat medicamentelor, trebuie privit ca o investiție, mai ales dacă luăm în calcul valoarea pe care medicamentele o aduc pe termen lung pacienților, sistemului de sănătate, societății. Indiferent de situația politică actuală cu care ne confruntăm, o decizie necesară și urgentă pentru pacienți este creșterea pentru 2020 a bugetului pentru medicamente, o măsură anunțată și promisă de Guvernele din ultimii ani. În același timp, Guvernul Orban și-a asumat public ca obiectiv prioritar îmbunătățirea accesului pacienților români la medicamente de ultimă generație, la standarde europene. Finanțarea insuficientă afectează considerabil acest deziderat”, a declarat Alina Culcea, președinte ARPIM.

ARPIM oferă sprijin în identificarea rapidă a unor soluții pentru un acces continuu al pacienților la medicamentele necesare, printre care plafonarea taxei clawback pe diferite niveluri și semnarea unui Memorandum de colaborare cu autoritățile relevante, acțiune inițiată la finalul anului 2019.

„Avem încredere că discuțiile și consultările pornite deja în cadrul grupului de lucru interministerial pentru taxa clawback vor genera rapid soluții concrete, în beneficiul pacienților. Cu toate acestea, fără o creștere a bugetului alocat medicamentelor, conform nevoilor de tratament ale pacienților români, orice soluție privind o nouă formulă de calcul a taxei nu va face decât să adâncească actuala criză a medicamentelor”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

Urmăriți o discuție pe acest subiect, cu Dan Zaharescu, invitat la emisiunea „Unu-la-unu cu Dr. Marius Geantă”, de pe Raportuldegardă.ro

Combinaţia dintre o taxă clawback în creştere şi reglementările privind cel mai mic preţ european la medicamente în România a dus, în ultimii 4 ani, la retragerea de pe piaţă a peste 2.500 de medicamente. Începând din 2015, aproape 20% din totalul medicamentelor originale au fost retrase de pe piață, ceea ce reprezintă dublul numărului de medicamente noi rambursate în România în ultimii 10 ani.

Este nevoie de soluții pe termen lung, în beneficiul accesului pacienților la medicamente. ARPIM este pregătită în orice moment să sprijine Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Mininisterul de Finanțe pentru identificarea și implementarea lor.

Taxa de clawback și accesul la medicamente inovatoare

În prezent, populația europeană are o speranța de viață cu 30 de ani mai mare, comparativ cu cea de acum un secol. Speranța de viață a crescut cu 1,74 ani în intervalul 2000-2009, iar medicamentele inovatoare au contribuit cu 73% la această creștere.

Taxa clawback își propune să prevină cheltuielile excesive din partea statului, dar în același timp reprezintă o barieră în calea accesului la medicamente. Introdusă pentru prima dată în România în 2009, a fost o metodă de a controla bugetul într-o perioadă de criză economică. Producătorii de medicamente trebuie să suporte integral diferența dintre bugetul alocat pentru medicamente și consumul real. Prin taxa de clawback este desemnată suma pe care companiile farmaceutice trebuie să o returneze statului.

Acest sistem de taxare, alături de politica celui mai mic preț european, reprezintă de fapt pe termen lung dezavantaje pentru pacienți. În România, peste 2.500 de medicamente, inclusiv 400 de medicamente originale au fost retrase de pe piață. Pentru multe dintre acestea nu există alternative terapeutice.

Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Amgen, Angelini, Astellas, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, Genesis, GlaxoSmithKline, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis, Novo Nordisk, Pfizer, Roche, Sanofi, Servier, Takeda, UCB, Vifor.

Citește și: