Calitatea relațiilor interpersonale, puternic impact asupra sănătății
De-a lungul evoluției umanității, sentimentul de siguranță a fost conferit de apartenența oamenilor la grup. Interacțiunea socială reprezintă o componentă valoroasă pentru ființa umană, care se traduce și la nivel biologic – de exemplu, prin reconfigurarea circuitelor neuronale și reacției organismului la stres, dar și prin modificări ale parametrilor vitali și nivelului de energie resimțit.
În 2017, un studiu observațional publicat în Neurology arăta că persoanele necăsătorite au un risc cu 42% mai ridicat de demență. Alte studii au demonstrat un risc mai scăzut de boli cardiovasculare la persoanele căsătorite. Efectele echilibrului emoțional, social și mental asupra stării de sănătate au fost documentate în multiple studii de-a lungul timpului. Nevoile sociale și de apartenență se află la mijlocul celor 5 clase de nevoi esențiale ale piramidei lui Maslow. Deprivarea de interacțiune socială are efecte negative asupra stării de sănătate fizice, iar mecanismele sunt multiple.
Reversul medaliei este de asemenea corect – experiențele pozitive în relația cu persoanele din cercul apropiat sunt asociate cu o sănătate fizică mai bună. Observația aparține unui studiu publicat în Social Psychological and Personality Science Journal.
„Calitatea relațiilor interpersonale poate determina cine trăiește și cine moare; această cercetare indică unele căi prin care relațiile pot contribui la sau deteriora sănătatea fizică”, au concluzionat autorii.
Citește și: Distanțarea socială: cum este definită și ce rol are în combaterea pandemiei COVID-19
Studiile anterioare (la scară mai mică) au examinat legătura dintre conflictele sociale în relațiile cu cei apropiați, satisfacția resimțită și nivelul de stres sau tensiunea arterială. Noul studiu a analizat efectele experiențelor pozitive și negative asupra organismului, precum și modul în care aceste experiențe și impactul asupra sănătății se schimbă de la o zi la alta.
Pe parcursul a trei săptămâni, peste 4 mii de participanți au raportat zilnic, prin intermediul smartphone-ului sau smartwatch-ului, valorile tensiunii arteriale, ritmului cardiac, nivelul de stres și modul în care fac față acestora. La fiecare trei zile, participanții au împărtășit reflecții despre cea mai apropiată relație, detaliind experiențele pozitive și negative.
- În medie, persoanele cu mai multe experiențe pozitive și mai puține experiențe negative au raportat un nivel de stres mai scăzut, o mai bună capacitate de adaptare în viața de zi cu zi și valori mai scăzute ale tensiunii arteriale sistolice, ceea ce duce la o mai bună funcționare fiziologică în viața de zi cu zi.
- La polul opus, experimentarea unor emoții extreme, fluctuante și experiențele interpersonale negative, cum ar fi conflictele cu cei dragi, au fost în special predictive pentru stres și creșterea tensiunii arteriale sistolice.
Relațiile personale au avut de suferit de la începutul pandemiei COVID-19, de la situații extreme, precum pierderea persoanelor dragi și până la neputința de a continua întâlnirile cu apropiații sau diverse altercații apărute pe un fond mai ridicat de stres resimțit de majoritatea oamenilor.
Efectele pandemiei asupra sănătății mentale au fost intens studiate, însă înțelegerea adevăratului impact asupra sănătății populaționale este un proces complex, iar studii ca acesta mai adaugă o piesă la puzzle.
Citește și:
- Social prescribing: îmbunătățirea stării de sănătate prin schimbări de natură socială. Rolul datelor în atingerea potențialului maxim pentru sănătatea publică
- Știința rețelelor sociale: cum se formează și se transmit opiniile privind vaccinarea anti-COVID-19?
- Pandemia poate s-a terminat ca fenomen social. Dar nu ar trebui să se termine pentru medici și cercetători