Comisia EASL-Lancet solicită o schimbare de paradigmă în abordarea bolilor hepatice în Europa

  • Health literacy



Anual, în Europa, aproximativ 300.000 de oameni mor prematur din cauza afecțiunilor hepatice, deși în multe cazuri acest deznodământ ar fi putut fi evitat dacă focusul principal ar fi fost pus pe depistare și tratament precoce. În momentul actual, bolile hepatice se află pe locul al doilea în topul afecțiunilor medicale asociate cu pierderea anilor de muncă, după boala cardiacă ischemică.

Pe parcursul ultimilor trei ani, experții Asociației Europene pentru Studiul Ficatului (EASL) și o Comisie a jurnalului științific The Lancet, au revizuit și analizat situația afecțiunilor hepatice pe întreg teritoriul Europei. Rezultatele analizei indică faptul că viitorul sănătății europenilor depinde de o schimbare fundamentală de paradigmă în ceea ce privește abordarea acestor patologii, accentul fiind pus pe modul în care acestea trebuie prevenite, diagnosticate și tratate. Analiza cuprinde de asemenea și o serie de recomandări care să ajute decidenții și specialiștii medicali în a dezvolta cele mai potrivite politici de sănătate.

abonare

Sistemele de sănătate ar trebui să facă eforturi pentru a deveni mult mai integrante, coordonate și eficiente, pentru a putea permite astfel depistarea timpurie a bolilor hepatice și pentru a putea ține sub control cei mai comuni factori de risc asociați acestor afecțiuni – alcoolul și obezitatea.

document easl lancet schimbare paradigma boli hepatice

În trecut, principalul punct de interes în abordarea afecțiunilor hepatice era reprezentat de stadiul final al afecțiunilor și de complicațiile asociate – ciroza și cancerul hepatic. Acum, oamenii de știință și cei care dezvoltă politici de sănătate afirmă că prioritatea trebuie să devină prevenția bolii hepatice avansate.

Factorii de risc comuni pentru afecțiunile hepatice reflectă comportamente și condiții care de fapt sunt consecințele mediilor de dezvoltare nesănătoase și a inegalităților sociale și care sunt responsabile pentru afecțiuni medicale precum diabetul și cancerul” – afirmă Prof. Thomas Berg, Secretar General al EASL și Directorul Departamentului de Hepatologie de la Spitalul Universitar din Leipzig, Germania.

Steatoza hepatică non-alcoolică reprezintă, în prezent, boala cu cea mai rapidă creștere în Europa. 1 din 4 europeni sunt afectați de această boală, a cărei principală cauză este obezitatea. Estimările arată că steatoza hepatică non-alcoolică ar putea deveni curând principala cauză a cancerului hepatic din Europa. În ceea ce privește boala hepatică cronică, în Europa aceasta are un impact substanțial asupra indivizilor aflați la vârsta mijlocie, decesul survenind la 40 – 50 de ani.

„În fiecare an, aproximativ 300.000 de europeni mor prematur din cauza problemelor hepatice. Mulți dintre ei ar fi putut trăi vieți mai lungi și mai sănătoase. În multe cazuri, afecțiunile hepatice pot fi prevenite. Prevenția este cel mai bun tratament pe care îl avem. Împreună, trebuie să creștem nivelul de conștientizare asupra multor afecțiuni cronice prevenibile și tratabile” – Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene.

Europa are cea mai mare rată de consum de alcool per persoană, cea mai mare prevalență a consumului episodic în cantități foarte mari și cele mai mici rate ale abstinenței în fața alcoolului din lume. Alcoolul, combinat cu obezitatea și cu alți factori de risc pentru afecțiuni hepatice se asociază cu cazurile crescute de afecțiuni hepatice în ultim stadiu, precum și cu cancer hepatic.

Conform datelor Eurostat, pe teritoriul Europei, 1 adult din 12 consumă alcool zilnic. În anul 2019, 8,4% din populația adultă a Uniunii Europene a consumat alcool zilnic, 28,8% săptămânal, 22,8% lunar și doar 26,2% nu au consumat alcool în ultimele 12 luni sau niciodată. Același raport constată o creștere a consumului zilnic de alcool odată cu înaintarea în vârstă a populației. Procentele sunt mult mai crescute pentru România.

Recomandările documentului EASL-Lancet, pe scurt

infografic recomandari expertie easl lancet boli hepatice
Recomandările integrale pot fi accesate AICI.
  1. Implementarea testelor de sânge standardizate și simplificate pentru detecția timpurie și asigurarea îngrijirilor medicale necesare.
  2. Utilizarea medicamentelor destinate hepatitelor B și C, precum și a vaccinurilor disponibile pentru hepatitele B și A pentru atingerea scopului de eliminare a hepatitei virale în Europa.
  3. Creșterea gradului de conștientizare și oferirea stimulentelor financiare pentru medici și profesioniști.
  4. Clasificarea afecțiunilor hepatice non-virale drept NCDs pentru a dezvolta modele de îngrijire adecvate.
  5. Combaterea tuturor formelor și surselor de stigmatizare îndreptate către persoanele cu afecțiuni hepatice.
  6. Dezvăluirea publică a prețurilor medicamentelor antivirale pe teritoriul Europei, fapt care ar consolida rezoluția OMS și WHA în ceea ce privește îmbunătățirea transparenței și corectitudinii prețurilor medicamentelor.
  7. Introducerea politicilor uniforme din partea guvernelor europene cu scopul reducerii consumului de alcool.
  8. Interzicerea socială și digitală completă a marketingului alcoolului, alimentelor ultra-procesate, bogate în grăsimi și zaharuri care țintește copiii.
  9. Luarea măsurilor la nivel de politici în scopul minimizării inegalităților sociale prin subvenționarea alimentelor sănătoase.
  10. UE și guvernele europene ar trebui să acorde prioritate armonizării tuturor formelor de intervenții de sănătate publică pe întreg teritoriul european.

Citește și: