Consumul moderat de cafea în sarcină nu crește riscul de diabet gestațional, însă băuturile tip cola dietetică, da

Health literacy

Adriana Boată
26 martie 2024
Citit de 362 ori.

Diabetul zaharat gestațional (GDM), când nivelul crescut al glicemiei este identificat pentru prima dată în timpul sarcinii, reprezintă o problemă importantă de sănătate publică. Prevalența afecțiunii variază semnificativ între populații, afectând între 2% și 25% din sarcini, cu implicații asupra sănătății fătului și dezvoltării copilului. Înțelegerea factorilor care contribuie la sau protejează împotriva GDM este crucială, în special aspectele modificabile ale stilului de viață.

Într-un studiu realizat în Finlanda, o țară cu o rată a GDM ridicată (aproximativ 1 din 5 gravide) și o cultură a consumului de cafea (peste 9kg de cafea per persoană per an), a fost explorată relația dintre aportul de cofeină, în special provenită din cafea și cola, și riscul de a dezvolta GDM.

1 femeie din 3 însărcinate și 1 din 2 persoane neînsărcinate au consumat peste 200 mg de cofeină provenită din băutul cafelei (200 mg este doza max. de cofeină zilnică la gravide, echivalentul a aproximativ 2 cești de cafea la filtru sau 4 cești de ceai).
Consumul moderat de cafea a prezentat o asociere minoră de protecție împotriva GDM.
Un consum mai mare de băuturi de tip cola, în special cola fără zahăr, dar cu îndulcitori artificiali, a fost asociat cu un risc crescut de GDM.

Publicat în Primary Care Diabetes, studiul este deosebit de relevant având în vedere prevalența ridicată a consumului de cafea în societățile occidentale și recomandările alimentare existente pentru femeile însărcinate – de a-și limita consumul de cofeină din cauza riscurilor potențiale pentru dezvoltarea fătului.

Studiul a folosit date de la Kuopio Birth Cohort (KuBiCo), care a urmărit femeile însărcinate care frecventau clinicile prenatale, culegerea datelor extinzându-se la nașterea copiilor la Spitalul Universitar Kuopio. Cu peste 2.000 de participanți, cercetarea a evaluat obiceiurile alimentare printr-un chestionar alimentar în primul trimestru și a diagnosticat GDM printr-un test oral de toleranță la glucoză între săptămânile 24 și 28 de sarcină.

Observațiile au arătat că femeile diagnosticate cu GDM erau de obicei mai în vârstă, aveau un indice de masă corporală (IMC) mai mare înainte de sarcină și au avut o creștere mai mică în greutate în timpul sarcinii. Copiii lor au avut risc să se nască mai devreme, dar cu o greutate mai mare la naștere, comparativ cu cei ai femeilor fără GDM. Aportul mediu zilnic de cofeină în rândul participanților a fost de 122 mg, cu doar o ușoară diferență între cei cu și fără GDM.

Studiul a indicat că un consum moderat de cafea ar putea oferi un ușor efect protector împotriva GDM, reducând riscul cu 13% în comparație cu lipsa consumului. Însă această asociere și-a pierdut semnificația la ajustarea pentru mai mulți factori, sugerând că aportul moderat de cafea nu influențează în mod semnificativ riscul GDM. Pe de altă parte, consumul crescut de cola, în special al variantelor cu conținut scăzut de calorii (cu îndulcitori artificiali), a fost asociat cu un risc mai mare de GDM, chiar și după ajustarea pentru diverși factori.

Observația că femeile cu GDM cântăreau mai mult înainte de sarcină, dar s-au îngrășat mai puțin în timpul gestației poate indica un program de succes de gestionare a greutății în timpul sarcinii pentru femeile cu GDM cărora li se oferă sfaturi alimentare și consiliere privind stilul de viață în timpul controalelor prenatale.

Autorii studiului încurajează continuarea studiilor pe acest subiect în Finlanda, fiind un mediu propice pentru cercetarea GDM datorită datelor sistematice adunate prin screening-ul și monitorizarea femeilor însărcinate, precum și a obiceiurilor privind consumul de cafea.

Citește și: