Document de poziție: Insuficiența cardiacă cronică în spitalele din România. O treime dintre pacienții spitalizați cu ICC în 2019 aparțin grupei de vârstă active




Ca urmare a îmbătrânirii populației, creșterii supraviețuirii persoanelor cu boli cardiovasculare (BCV) și creșterii influenței factorilor de risc, prevalența insuficienței cardiace (IC) este în creștere, reprezentând principală cauză de spitalizare la nivel global. Speranța de viață a pacienților cu IC este mai redusă decât în cazul celor mai multe forme de cancer.

IC este prima cauză de internare în spitalele din România și continuă să aibă un impact major asupra sistemului de sănătate, în ciuda progreselor terapeutice înregistrate în ultimele decenii. În acest context, este necesară prioritizarea acestei afecțiuni pe agenda politicilor de sănătate.

abonare

La solicitarea Novartis Pharma Services Romania, Compania Syreon Research a realizat un studiu privind povara insuficienței cardiace cronice în asistența spitalicească din România. Obiectivele studiului au inclus caracteristicile demografice ale pacienților cu ICC, fenomenul reinternărilor și provocările privind managementul intraspitalicesc al ICC.

Rezultatele preliminare au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat în format digital, care a reunit reprezentanți ai autorităților și asociațiilor de pacienți. Concluziile se regăsesc într-un Document de poziție elaborat de Centrul pentru Inovație în Medicină.

Studiul retrospectiv a inclus date din raportări oficiale din peste 500 de spitale din România, în anul 2019. Au fost analizate 4 milioane de cazuri externate la nivel național, dintre care aproximativ 600.000 au avut diagnostic principal sau secundar de insuficiență cardiacă.

Rezultate:

  • IC se află în topul cauzelor de spitalizare la adulți în România. Din peste 4 milioane de cazuri externate în 2019, 1 din 7 cazuri a avut cod de insuficiență cardiacă, ca diagnostic principal sau secundar.
  • Aproximativ 20% dintre pacienții cu ICC au fost respitalizați în decurs de un an, în același spital, unii chiar de mai multe ori.
  • Aproximativ o treime dintre pacienții spitalizați cu ICC în 2019 aparțin grupelor de vârstă activă, 18-64 ani. În cazul spitalizării de zi, procentul ajunge la 47%.
  • Dintr-o analiză pe perioada 2015-2019, se observă o tendință ușor descrescătoare a cazurilor cu diagnostic principal de ICC în spitalizarea continuă și o tendință stabilă în spitalizarea de zi.
  • În 2019, durata medie de spitalizare a cazurilor cu diagnostic de ICC a fost de 6,7 zile, cu o mediană de 6 zile. Pentru pacienții cu ICC care sunt transferați în secția ATI (5% dintre pacienții ICC), durata medie de spitalizare în ATI a fost de 4,7 zile, cu mediana de 3 zile.
Document de poziție insuficiența cardiacă cronică România
Document de poziție: insuficiența cardiacă cronică în spitalele din România

În urma evenimentului online în care au fost prezentate și discutate rezultatele, s-au desprins următoarele concluzii:

România are nevoie de o strategie dedicată bolilor cardiovasculare care să prioritizeze componenta de prevenție: este necesară introducerea pe agenda publică a programelor de depistare precoce, prevenție primară și monitorizare după externare.

Sunt necesare investiții și strategii pentru optimizarea îngrijirilor în ambulatoriu pentru pacienții cu ICC: Îngrijirea în ambulatoriu a pacienților cu ICC ar reduce povara asupra spitalelor și ar conduce, pe termen mediu și lung, la o reducere a numărului de pacienți care ajung în stadii avansate de IC pentru că aceștia s-ar prezenta la medic în timp util.

Reglementarea și finanțarea programelor dedicate BCV și asigurarea accesului la tratament: ICC este pe primul loc în ceea ce privește mortalitatea, dar acest lucru nu se reflectă în mod direct prin finanțare și nici indirect prin alte programe. Orice patologie cardiovasculară, dacă e suficient de severă, va duce la IC. Este necesară reprioritizarea afecțiunii pe agenda publică, și realizarea unor programe speciale, destinate managementului și prevenției ICC.

Adoptarea inovației pentru eficientizarea managementului IC ar trebui să fie o prioritate pe agenda publică: Autoritățile și profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să identifice modul în care pot fi introduse în sistemul de sănătate principiile medicinei personalizate pentru eficientizarea actului medical, cu beneficii maxime pentru pacienți. Implementarea genomicii în managementul BCV este un domeniu care capătă teren pe plan internațional (ex. Redefinirea bolilor și ghidarea tratamentului în funcție de profilul molecular al pacientului, dezvoltarea de scoruri de risc poligenice, utile în prevenție).

Managementul insuficientei cardiace
Urmăriți interviul cu Dr. Marius Geantă și Dr. Laszlo Lorenzovici pentru mai multe detalii.

Citește și: