#ECAC5: Supraponderalitatea şi obezitatea. Cum influenţează riscul de cancer şi ce putem face pentru a-l preveni
Obezitatea, deşi iniţial nu era încadrată în această categorie, în prezent este considerată o boală de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care prezintă cauze complexe. Printre riscurile asociate obezităţii se numără afecţiuni non-maligne, dar care pot fi cronice, debilitante şi pot cauza inclusiv decesul. Spre exemplu, boli cardiace şi cardivasculare care pot asocia episoade de infarct miocardic sau accident vascular cerebral, afecţiuni respiratorii, diabet zaharat, boli digestive și boli neurologice.
Codul European Împotriva Cancerului (ECAC, European Code Against Cancer) include ţintirea obezităţii şi supraponderalităţii drept una dintre cele 14 recomandări de prevenţie a afecţiunilor maligne.
Acționați pentru a evita sau a gestiona creșterea în greutate și obezitatea:
- limitați consumul de alimente cu conținut mare de calorii, zaharuri, grăsimi și sare;
- limitați consumul de băuturi cu un conținut mare de zaharuri; consumați în principal apă și băuturi neîndulcite;
- limitați consumul de alimente ultraprocesate.
Codul European Împotriva Cancerului reprezintă o iniţiativă a Comisiei Europene, prin intermediul căreia sunt recomandate o serie de acţiuni sau intervenţii pe care orice persoană le-ar putea urma pentru a preveni cancerul.
Aceste recomandări au la bază faptul că acumularea de ţesut adipos (depozitarea grăsimilor), care conduce la creşterea în greutate, este cauzată de un exces de aport energetic (din alimente și băuturi) și de un nivel scăzut de consum energetic (din mișcare și activitate fizică). Astfel, aportul de energie (calorii) din alimente şi băuturi este principalul obiectiv pentru a gestiona supraponderalitatea şi obezitatea, cu scopul reducerii riscului de cancer.
De ce creşte riscul de cancer la persoanele supraponderale sau obeze?
Mecanismele prin care excesul de grăsime corporală provoacă dezvoltarea bolilor maligne variază în funcție de tipul de cancer şi localizarea acestuia. Există trei mecanisme principale:
- celulele adipoase cresc producția de hormoni, cum ar fi estrogenul
- o creștere a producției de insulină, care modifică hormonii legați de diabetul zaharat de tip 2
- o creștere a inflamației din cauza hormonilor produși de celulele adipoase, care pot deteriora ADN-ul
Cum pot afla dacă sufăr de supraponderalitate sau obezitate?
Statusul ponderal poate fi evaluat simplu şi rapid prin două metode principale: determinarea indicelui de masă corporală (IMC) şi măsurarea circumferinţei taliei. IMC se calculează astfel: greutatea în kilograme împărțită la pătratul înălțimii în metri. Circumferința taliei este un bun indicator al grăsimii intraabdominale (grăsimea viscerală), care este asociată cu riscul de boli.
Iată care sunt rezultatele care indică supraponderalitate sau obezitate:
- Un IMC mai mare de 25 kg/m2 și mai mic de 30 kg/m2 indică prezenţa supraponderalităţii
- Un IMC mai mare de 30 kg/m2 indică prezenţa obezităţii
- O circumferinţă a taliei de peste 94 cm la bărbaţi şi de peste 80 cm la femei indică supraponderalitatea
- O circumferinţă a taliei de peste 102 cm la bărbaţi şi de peste 88 cm la femei indică obezitatea
Combaterea supraponderalităţii şi obezităţii
O dietă sănătoasă, cu un aport caloric adecvat, combinată cu activitatea fizică reprezintă cea mai bună strategie pentru gestionarea greutății. Toate tipurile de mișcare și nivelurile de activitate ajută la menținerea pierderii în greutate. Este recomandat mersul pe jos cât mai des posibil, cât mai mult timp și cât mai repede posibil, participarea la sporturi individuale sau de echipă, precum şi exercițiile fizice efectuate acasă.
În ceea ce priveşte alimentaţia, este recomandat să se consume apă ori de câte ori este posibil, iar alimentaţia să fie bazată pe mâncare gătită în casă. Iată ce ar trebui evitat în cadrul unei alimentaţii corespunzătoare:
- alimentele bogate în calorii, zahăr, grăsimi și sare
- băuturile bogate în zahăr (băuturile carbogazoase, băuturile preparate din concentrate și sucul de fructe etc.) și băuturile îndulcite artificial
- alimentele ultraprocesate
- carne procesată (nuggets de pui, nuggets de pește, hot dog etc.)
- cerealele de mic dejun foarte procesate, iaurturile aromate, supele instant și deserturile gata preparate
- mâncărurile gata preparate pentru încălzire (plăcinte, paste, pizza etc.) dacă acestea conţin ingrediente și aditivi alimentari care nu se utilizează în bucătărie
Unele alimente sunt mai strâns legate de supraponderalitate și ar trebui consumate mai rar, inclusiv fast-food-ul (hamburgeri, pui prăjit și cartofi prăjiți etc.), ciocolata și produsele de cofetărie, chipsurile, biscuiții, înghețata, prăjiturile și produsele de patiserie. Consumul acestor alimente trebuie redus, porţiile să fie cât mai mici şi este recomadată verificarea informaţiilor de pe etichete. Alimentele bogate în sare au adesea un conținut ridicat de calorii și, prin urmare, ar trebui consumate în cantităţi minime.
Citeşte şi:
- Codul european împotriva cancerului: persoanele supraponderale au un risc de 18 ori mai mare de a dezvolta o formă de cancer
- Obezitatea, asociată cu cel puțin 13 tipuri de cancer
- De ce crește riscul de cancer în obezitate? Un nou mecanism biologic explicat prin creșterea numărului de celule la nivelul organelor