#Esenţial în sănătate publică. Utilizarea simultană a țigărilor clasice și electronice crește de patru ori riscul de cancer pulmonar
Metabolismul bacteriilor intestinale poate genera substanţe cu efect cancerigen
Peste 10 trilioane de microorganisme trăiesc în intestinul uman, având roluri esențiale pentru menținerea sănătății, de la descompunerea nutrienților, la întărirea imunității, însă, un nou studiu realizat de cercetătorii de la European Molecular Biology Laboratory (EMBL), în colaborare cu Universitatea din Split, Croația, a arătat că bacteriile intestinale pot transforma diverși compuși în substante cu potențial cancerigen.
În studiu a fost testat rolul BBN (N-butil-N-(4-hidroxibutil) nitrozamina) în dezvoltarea cancerului de vezică urinară la doua grupuri de soareci, un grup cu microbiom intestinal normal și un grup format din șoareci tratați cu antibiotice care au eliminat 99,9% din bacteriile intestinale.
S-a observat că doar 10% dintre șoarecii expuși la BBN și tratați cu antibiotice au dezvoltat tumori, comparativ cu 90% dintre cei cu microbiom intact. Acest fapt a sugerat că bacteriile intestinale ar putea influența modul în care BBN este procesat în organism.
Rezultatele au arătat că 12 specii bacteriene din intestinul șoarecilor pot converti BBN în N-butil-N-(3-carboxipropil)nitrozamină, pe scurt BCPN, un compus care se concentrează în vezica urinară și declanșează apariția cancerului. Ulterior, fecale umane transplantate la șoareci fără microbiom propriu au confirmat că bacteriile intestinale umane pot, de asemenea, să convertească BBN în BCPN.
Aceste rezultate sugerează că microbiomul intestinal al unei persoane ar putea fi folosit pentru a evalua riscul de cancer. Diferențele individuale ar putea explica de ce unii oameni, deși expuși la cancerigeni, nu dezvoltă cancer, în timp ce alții da. Este nevoie de studii suplimentare pentru a înțelege modul în care microbiomul influențează metabolismul diferitelor tipuri de substanțe cancerigene.
Vaccinul anti-COVID-19 reduce incidența infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral
Un nou studiu publicat în Nature Communications, care a implicat aproape întreaga populație adultă a Angliei, a arătat că incidența infarctului miocardic și a accidentelor vasculare cerebrale a scăzut la persoanele vaccinate împotriva COVID-19.
Studiul, realizat de cercetătorii de la universitățile din Cambridge, Bristol și Edinburgh, a inclus dosarele medicale ale 46 de milioane de adulți din Anglia din perioada 8 decembrie 2020 – 23 ianuarie 2022. S-a comparat incidența bolilor cardiovasculare înainte și după începerea programului de vaccinare, analizând atât persoanele vaccinate, cât și cele nevaccinate.
S-a observat că incidența trombozelor arteriale, implicate în patologii precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, a fost cu până la 10% mai mică în primele 13 până la 24 de săptămâni după prima doză de vaccin COVID-19. După a doua doză, incidența a fost cu până la 27% mai mică în cazul vaccinului AstraZeneca și cu până la 20% mai mică în cazul vaccinului Pfizer/BioNTech. Incidența evenimentelor trombotice venoase, în principal embolii pulmonare și tromboze venoase profunde ale membrelor inferioare, a avut evoluție similară.
Cercetări anterioare au constatat că incidența unor complicații cardiovasculare rare este mai mare după unele vaccinuri COVID-19. De exemplu, cazuri de miocardită și pericardită au fost raportate după vaccinurile bazate pe ARNm, cum ar fi vaccinul Pfizer/BioNTech, iar trombocitopenia trombotică indusă de vaccin a fost raportată după vaccinurile bazate pe adenovirusuri cum ar fi vaccinul AstraZeneca. Studiul actual susține aceste constatări, însă evidențiază natura rară a acestora, în contrast cu beneficiile semnificative realizate prin scăderea riscului de tromboze arteriale și venoase.
Aceste rezultate subliniază importanța vaccinării împotriva COVID-19 nu doar pentru prevenirea infecției, ci și pentru reducerea riscurilor cardiovasculare asociate.
Pacienții nu au încredere în recomandările medicale generate de inteligența artificială
Un studiu realizat de psihologii de la Universitatea din Würzburg și publicat în revista Nature Medicine, a arătat că oamenii au încredere mai mică în sfaturile medicale date cu ajutorul inteligenței artificiale.
În cadrul studiului, peste 2.000 de participanți, împărțiți în trei grupuri, au primit sfaturi medicale identice și au evaluat sfatul primit din punct de vedere al fiabilitații, ușurinței de înțelegere și a sentimentului de empatie inspirat. Un grup a fost informat că sfaturile provin de la un medic, în timp ce al doilea grup a fost informat că raspunsul a fost generat de un chatbot cu inteligență artificială. Celui de-al treilea grup i s-a spus că recomandarea medicală este din partea unui medic ajutat de un algoritm AI.
Participanții au evaluat sfaturile medicale ca fiind mai puțin fiabile și mai puțin empatice în cazul în care credeau că un algoritm AI le-a generat. Această percepție negativă s-a manifestat și atunci când participanții la studiu au presupus că un medic a formulat recomandările cu ajutorul unui AI. Respondenții au fost mai puțin dispuși să urmeze recomandările date de AI în comparație cu cele bazate exclusiv pe expertiza medicală umană. Doar în ceea ce privește ușurința de înțelegere nu au existat diferențe semnificative între cele trei grupuri.
Aceste constatări sunt importante în contextul digitalizării și modernizări continue a sistemelor de sănătate. Studiul reprezintă un punct de plecare pentru cercetări suplimentare privind condițiile în care AI poate fi folosit în practica medicală fără a pune în pericol încrederea și cooperarea pacienților.
Utilizarea simultană a țigărilor clasice și electronice crește de patru ori riscul de cancer pulmonar
Persoanele care fumează atât țigări clasice, cât și țigări electronice (vape-uri) au risc de patru ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar, comparativ cu persoanele care fumează doar țigări clasice, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Ohio și publicat în Journal of Oncology Research and Therapy.
Cercetătorii au efectuat un studiu de tip caz-control în care au analizat frecvența utilizării de țigarete și vape-uri. Studiul a inclus 4,975 de persoane diagnosticate cu cancer pulmonar și 27,294 de persoane fără cancer.
S-a constatat o prevalență de opt ori mai mare a utilizării combinate a vapingului și fumatulului tradițional în rândul celor diagnosticați cu cancer pulmonar comparativ cu grupul de control. De asemenea, riscul de a dezvolta cancer a fost de patru ori mai mare pentru utilizarea combinată de țigarete și vape-uri, față de cei care fumau doar țigarete tradiționale.
Aceste rezultate prezintă o importanță deosebită pentru sănătatea publică, în special în contextul creșterii utilizării țigărilor electronice în rândul adolescenților și adulților tineri.