Esențial în sănătate publică. Expunerea la metale grele, asociată cu cazurile de infertilitate în creștere la femei

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor boli infecțioase emergente care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează pagina Esențial în sănătate publică.

Săptămâna 5 – 11 februarie 2024

Cum se schimbă circulația HPV în populațiile cu peste 50% acoperire vaccinală? Este nevoie de adaptarea programelor de screening pentru cancerul de col uterin

Un studiu efectuat la Karolinska Institutet și Universitatea Oulu, publicat în Cell Host & Microbe, a analizat impactul vaccinării HPV asupra diversității tipurilor HPV din Finlanda, subliniind potențialele implicații pentru screening-ul cancerului de col uterin. Cu peste 200 de tipuri identificate, dintre care 12 oncogene, vaccinurile vizează în primul rând HPV16 și HPV18, responsabile pentru 71% dintre cazurile de cancer de col uterin. Studiul a urmărit participanți din 33 de comunități finlandeze. Conform autorului principal, dacă peste 50% din populația tânără este vaccinată (ambele sexe), este nevoie de adaptarea protocoalelor de screening în regiune, pentru a recunoaște variantele HPV neacoperite de vaccin, indiferent de riscul de cancer.

Studiul a inclus aproximativ 17 mii de persoane născute între 1992 și 1994, urmărite 18, respectiv 22 de ani. La opt ani de la vaccinare, prevalența HPV16 și 18 a scăzut semnificativ în comunitățile în care a fost administrat vaccinul, cu scăderi suplimentare ale HPV31 și HPV45 observate în comunitățile care au vaccinat ambele sexe, indicând o imunitate de turmă mai puternică dacă vaccinarea a fost neutră.

Însă, studiul a arătat, de asemenea, o înlocuire a tipurilor de HPV vizate de vaccin cu alte tipuri cu potențial oncogen scăzut, în special HPV52 și HPV66 în comunitățile cu vaccinare la ambele sexe.

Aceste constatări subliniază eficacitatea vaccinării HPV în reducerea infecțiilor cu HPV cu risc ridicat, dar evidențiază și apariția tipurilor de HPV cu risc scăzut după vaccinare. Autorii sugerează că programele de screening pentru cancerul de col uterin ar trebui să se adapteze peisajului în schimbare al distribuției tipurilor HPV pentru a evita supradiagnosticarea. Implicațiile pe termen lung ale studiului indică necesitatea cercetărilor continue pentru a înțelege evoluția HPV și impactul asupra strategiilor de sănătate publică care vizează prevenirea cancerului de col uterin.

O terapie celulară ar putea schimba tratamentul sindromului de detresă respiratorie acută după infecții respiratorii

Un studiu de fază I/II realizat de MiNK Therapeutics, publicat în Nature, arată că terapia celulară ar putea fi o opțiune de tratament viabilă pentru pacienții care suferă de sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS) în urma infecțiilor COVID-19 sau gripă. Terapia inovatoare se bazează modificarea unui subtip de celule imune – iNKT – Invariant natural killer T.

Dezvoltată inițial pentru tratamentul cancerului, terapia și-a demonstrat potențialul în tratarea ARDS, o afecțiune care necesită adesea ventilație mecanică și este asociată cu rate ridicate de mortalitate. Studiul a implicat 21 de pacienți cărora li s-au administrat trei doze diferite din terapia celulară și au fost comparați cu 20 persoane din grupul de control. Rata de supraviețuire la 30 de zile după tratament a fost de 70% în grupul de tratament, semnificativ mai mare decât 10% în grupul de control. În plus, incidența pneumoniilor bacteriene, o complicație frecventă la pacienții cu ARDS, a fost redusă cu 80% în rândul celor care au primit cea mai mare doză de terapie, indicând o eficacitate dependentă de doză.

Descoperirile studiului sunt deosebit de semnificative, având în vedere opțiunile limitate de tratament pentru ARDS și prognosticul nefavorabil al acestui sindrom.

Compoziția microbiomului intestinal influențează gradul de protecție contra împotriva virusului gripal, RSV sau SARS-CoV-2

Un studiu efectuat de o echipă de la Institutul de Științe Biomedicale ale Universității de Stat din Georgia arată că alcătuirea microbiomului intestinal, în special prezența bacteriilor filamentoase segmentate (SFB), poate influența în mod semnificativ susceptibilitatea și severitatea infecțiilor respiratorii virale, cum ar fi gripa, infecția cu virusul respirator sincitial (VRS) și SARS-CoV-2, la animale de laborator. Studiul, publicat în Cell Host & Microbe, a arătat că bacteriile SFB protejează împotriva acestor infecții prin interacțiunea cu macrofagele alveolare din plămâni, care sunt esențiale pentru primul răspuns al sistemului imunitar la agenții patogeni inhalați. Șoarecii cu SFB au prezentat macrofage modificate care au rezistat epuizării și inflamației induse de virus, sporind capacitatea sistemului imunitar de a combate virusurile prin sistemul complement și fagocitoză.

Descoperirile sugerează că microbiomul intestinal, prin mecanisme precum reprogramarea macrofagelor alveolare, joacă un rol semnificativ în apărarea organismului împotriva infecțiilor respiratorii virale, indicând o axă intestin-plămân în determinarea prognosticului bolii.

Insomnia, mai frecventă în rândul persoanelor care au trecut prin forme ușoare de COVID-19

Un studiu publicat în Frontiers in Public Health arată că insomnia este foarte răspândită în rândul persoanelor care au avut infecții ușoare cu COVID-19 și nu au fost spitalizate. Cercetarea a cuprins 1.056 de supraviețuitori COVID-19 nespitalizați, indicând că 76,1% au experimentat un anumit nivel de insomnie, iar 22,8% sufereau de insomnie severă. Studiul, realizat între iunie și septembrie 2022, a evaluat tiparele de somn, sănătatea mintală și caracteristicile sociodemografice prin sondaje.

Severitatea COVID-19 nu s-a corelat în mod semnificativ cu severitatea insomniei, chiar și în rândul persoanelor asimptomatice. Cu toate acestea, participanții cu afecțiuni cronice preexistente și niveluri ridicate de anxietate și depresie au prezentat rate statistic mai mari de insomnie. Acest lucru sugerează o interacțiune complexă între insomnie, sănătatea mintală și sănătatea fizică, unde insomnia poate contribui și poate fi exacerbată de sănătatea precară.

Există limitări ale studiului, cum ar fi potențialele erori de selecție din cauza colectării de date online și a metodei de eșantionare.

Expunerea la metale grele, precum Cu și Cr, responsabilă de ratele de infertilitate în creștere la femei

Un studiu publicat în Ecotoxicology and Environmental Safety a analizat efectele expunerii multiple la metale asupra fertilității femeilor, folosind un design de tip caz-control cu 180 de participanți. Au fost luate în calcul 22 de metale, iar opt dintre ele, în special cuprul (Cu) și cromul (Cr), au afectat negativ fertilitatea, în timp ce zincul (Zn) a avut un efect protector.

Cercetarea subliniază impactul semnificativ al poluanților de mediu, cum ar fi metalele grele, asupra sănătății reproductive feminine, legând expunerea de perturbări endocrine care pot altera funcțiile hormonale și reproductive. Participantele au fost selectate din proiectul gratuit de examinare a sănătății înainte de sarcină din Nanjing, China. Participantele au fost împărțite în două grupuri – gravide (cazuri) și non gravide (martori), colectând date despre factorii socio-demografici și concentrațiile de metale din probele de plasmă.

Descoperirile au relevat o asociere negativă a Cu, Cr, Co (Cobalt) și Rb (Rubidium) cu fertilitatea și o asociere pozitivă a Zn. Este nevoie de cercetări suplimentare pentru a explora intervenții care vizează expunerea la metale pentru a combate provocările legate de problema infertilității.