Oficial ne merge bine. Vaccinarea anti-HPV prinde viteza melcului
La finalul lunii ianuarie 2024, Comisia Europeană a adoptat o Recomandare către statele Blocului Comunitar pentru a impulsiona eforturile de prevenire prin vaccinare a unor tipuri de cancere. Este vorba despre vaccinul anti-HPV (Human Papilloma Virus) și contra Hepatitei B (HBV) două tipuri de boli infecțioase la care România este în top de mulți ani, având rate de imunizare modeste.
Recomandarea Comisiei este parte a Planului European de Combatere a Cancerului unul dintre pilonii-cheie ai unei Uniunii Europene a Sănătății. Potrivit documentului, circa 40% dintre cazurile de cancer din UE sunt prevenibile. Cu toate acestea, conform Raportului privind combaterea inegalităților din domeniul cancerului în țările UE – Focus asupra prevenirii și depistării precoce, doar 5% din cheltuielile totale pentru sănătate au fost alocate prevenției în 2021, în statele UE.
Pentru a elimina cancerul de col uterin, dar și celelalte tipuri de cancere – de gât, vulvare, vaginale, anale, de penis – provocate de tulpinile HPV oncogene, prin planul European de Luptă împotriva Cancerului s-a stabilit o proporție a vaccinării de 90% pentru fetele care constituie populația eligibilă, precum și o creștere substanțială a vaccinării băieților până în 2030. Totodată, documentul mai sus citat face referire și la creșterea accesului la vaccinul împotriva Hepatitei B, în special pentru a preveni cancerul hepatic. Aceste vaccinuri sunt esențiale în protejarea sănătății individuale, dar și publice, precum și în menținerea rezilienței sistemelor de sănătate.
Sub 50% la vaccinarea anti-HPV
Cu toate acestea, mai este încă un drum lung de făcut pentru a atinge aceste ținte. Multe dintre statele membre ale UE au proporții sub 50% la vaccinarea anti-HPV la fete și date limitate referitoare la băieții sau la adulții vaccinați, precum și o lipsă semnificativă de informații referitoare la ratele de vaccinare HBV.
Recomandarea include o serie de măsuri care să ducă la îmbunătățirea cifrelor privind aceste vaccinuri salvatoare. Prima dintre ele ar fi aceea de a oferi vaccinarea gratuită sau rambursată 100%. A doua măsură este de a asigura acces facil la vaccinare mai ales pentru acele grupuri vulnerabile sau a populației aflate la risc.
Integrarea vaccinurilor care previn cancerele într-un plan național de imunizare, îmbunătățirea monitorizării și reportării cifrelor privind vaccinarea, pentru a identifica și rectifica mai ușor lacunele, stabilirea unor ținte concrete privind vaccinarea băieților, precum și îmbunătățirea comunicării către părinți, tineri și grupuri-țintă privitor la beneficiile vaccinării, completează tabloul măsurilor recomandate la nivel european.
Cât privește vaccinarea împotriva Hepatitei B, Comisia recomandă eforturi susținute pentru atingerea țintelor stabilite de Organizația Mondială a Sănătății pentru 2030, respectiv 95% acoperire cu cea de-a treia doză a vaccinării HBV în copilărie și, în aceeași proporție, screeningul pentru gravide.
Totodată, recomandarea este ca 95% dintre bebeluși să primească în primele 24 de ore de la naștere o doză de vaccin HBV și consolidarea sistemelor de monitorizare a progresului în atingerea acestor ținte, inclusiv prin apelarea la sprijinul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor – ECDC – dacă acest lucru este necesar.
Punerea în practică a Registrului electronic de vaccinare și schimbul de experiență între statele membre UE încheie lista recomandărilor Comisiei.
Executivul european se angajează să oferele statelor membre modele de campanii de comunicare, adaptate la nivel național, pentru a ajuta la conștientizarea importanței vaccinării. Până la finalul anului 2024, cu ajutorul ECDC, Comisia va pune în practică o nouă evidență privind ratele naționale de vaccinare pentru HPV și HBV care să furnizeze o imagine mai clară a situației.
În paralel, Programul EU4Health va continua să sprijine financiar statele europene pentru a stimula vaccinarea și combaterea cancerului. O acțiune comună de finanțare cu 20 de milioane de euro va fi lansată în 2024 pentru vaccinarea împotriva HPV și abordarea bolilor transmisibile precum hepatita și HIV/SIDA.
Cum stă România
România se numără printre țările europene care înregistrează cea mai ridicată incidență și mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană. Potrivit statisticii Institutului Național de Sănătate Publică – care citează date ale Sistemului European de Informații cu Privire la Cancer (ECIS) al Centrului Comun de Cercetare (JRC) – în 2022, incidența cancerului de col uterin era, în România, de cinci ori mai mare decât în Finlanda, respectiv 32,6 la suta de mii de femei, comparativ cu 6,4 la suta de mii de femei; iar mortalitatea prin cancer de col uterin de 16,8 la suta de mii de femei, în România, comparativ cu 2,2 la suta de mii de femei, în Finlanda.
Potrivit aceleiași surse, în anul 2020, din cele 30.447 de cazuri noi şi 13.437 de decese estimate la nivel european prin cancer de col uterin, 11,10 % dintre cazurile noi şi 13,43% din decese s-au înregistrat în România.
Acoperirea vaccinală împotriva HPV este scăzută în România. Incompetența autorităților a făcut ca, în 2008, un program gratuit de vaccinare anti-HPV a fetițelor de 10-11 ani să fie întâmpinat cu o rezervă extremă din partea părinților. Un an mai târziu, în 2009, programul a fost reluat, rezultatul fiind același eșec răsunător.
După o pauză de 10 ani, în 2019, programul a fost reluat ca urmare a creșterii interesului părinților cu copii eligibili față de faccinul HPV. Programul național de vaccinare gratuită la cerere s-a adresat mai întâi fetițelor cu vârste între 11 și 14 ani, și a fost extins mai apoi și la adolescentele până la 18 ani.
Din septembrie 2023, Ministerul Sănătății a luat noi măsuri de creștere a rate de vaccinare, cu începere de la 1 decembrie. Astfel, a fost adoptat un Ordin în baza căruia vaccinarea gratuită a fost extinsă la fetele și la băieții cu vârste peste 11 ani și sub 19 ani și compensarea cu 50% a serului pentru femeile cu vârste cuprinse între 19 și 45 de ani.
Codași la vaccinarea anti-HPV
Potrivit datelor apărute în presă, în ultimii trei ani puțin peste 100.000 de fete cu vârste între 11 și 18 ani au făcut vaccinul HPV, ceea ce înseamnă foarte puțin raportat la populația eligibilă.
Vineri, 15 martie, Agenția Națională de presă Agerpres nota, citând DSP Alba că, în acest județ, între 1 decembrie 2023 și 14 martie 2024 s-au făcut 431 de vaccinări anti-HPV, din care 384 la persoane de sex feminin şi 47 la persoane de sex masculin. Totodată, în 2023, numărul persoanelor cărora li s-a administrat acest ser a fost de 1.335. Tot anul trecut, în Alba, au fost depistate 38 de cazuri noi de cancer de col uterin.
Potrivit unei solicitări făcute de platforma Panorama, cea mai mare populație de fete cu vârste între 11 și 18 ani este în București – aproape 68.000, dintre care doar puțin peste 31.000 sunt vaccinate anti-HPV. Comparativ, județul Mehedinți are 812 doze administrate la o populație eligibilă de aproape 10.000 de fete.
Site-ul INSP publică, lunar, situația stocurilor de vaccinuri, nu și a numărului de persoane vaccinate. Astfel, potrivit raportării aferente datei de 1 martie 2024, numărul de doze de HPV aflate în teritoriu era de 19.874, iar la DSP-uri, 6.925. Cu o lună înainte, la 1 februarie 2024, numărul total de doze aflate în teritoriu era de 24.608, iar la DSP-uri de 7.855.
Ultima achiziție de doze de vaccin HPV a fost făcută în noiembrie 2022, când Ministerul Sănătății a cumpărat 135.000 de doze.
Citește și:
- Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului 2022. Un an de la Planul European de Cancer: lansarea inițiativei de vaccinare HPV, a Registrului inegalităților și a Rețelei tinerilor supraviețuitori
- Starea sănătății în UE 2023. Ce profil de țară are România
- Noile recomandări UE pentru screening în cancerul de col uterin