STUDIU. Prevenirea obezității la copii, mai eficientă prin programe comunitare pentru adoptarea comportamentelor sănătoase
Obezitatea infantilă reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică, fiind asociată cu un risc crescut de dezvoltare a bolilor cronice, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și alte afecțiuni netransmisibile, pe parcursul vieții adulte. Studiul RESPOND (Prevent Obesity and Non-communicable Disease), desfășurat în nord-estul regiunii Victoria, Australia, a avut ca scop evaluarea eficienței unui program comunitar bazat pe o abordare sistemică pentru prevenirea obezității la copii. Acest tip de program implică soluții interconectate și colaborarea comunității pentru a aborda probleme complexe. Cercetarea s-a desfășurat pe o perioadă de trei ani (2019–2022) și a inclus 1.457 de participanți cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani, dintre care 51% erau băieți, și a analizat influența intervenției asupra indicelui de masă corporală (IMC), calității vieții și comportamentelor sănătoase.
O abordare sistemică a problemei obezității presupune analiza interconectată a tuturor factorilor care contribuie la apariția acesteia, precum factorii biologici, comportamentali, de mediu și socio-economici. Știința sistemelor studiază modul în care aceste elemente sunt interconectate și cum influențează rezultatele generale, analizând factori precum genetica, obiceiurile alimentare, nivelul de activitate fizică, accesul la alimente sănătoase, influențele culturale, condițiile economice și politicile publice. Prin utilizarea științei sistemelor, se pot identifica punctele cheie de intervenție unde acțiunile direcționate pot avea cel mai mare impact, contribuind la soluții care vizează cauzele profunde ale obezității, nu doar simptomele.
Rezultatele studiului au indicat un efect pozitiv, dar minor al programului asupra IMC, cu o scădere ușoară a prevalenței obezității și supraponderalității în comunitățile participante, comparativ cu o creștere a acestor valori în comunitățile de control. De asemenea, băieții din comunitățile unde a fost implementată intervenția au raportat îmbunătățiri semnificative ale calității vieții psihosociale și generale, contracarând efectele negative generate de pandemia COVID-19. În contrast, nu s-au observat beneficii similare în cazul fetelor, ceea ce subliniază necesitatea unor abordări adaptate pentru acest grup.
În ceea ce privește comportamentele sănătoase, intervenția a avut rezultate mixte. Nu s-au identificat schimbări semnificative în activitatea fizică, timpul petrecut în fața ecranelor sau consumul de alimente fast-food. Totuși, băieții din comunitățile intervenționale au înregistrat o creștere semnificativă a consumului zilnic de apă, ceea ce indică faptul că metodele bazate pe sisteme pot facilita schimbări punctuale pozitive. Cu toate acestea, influențarea comportamentelor mai complexe, precum activitatea fizică regulată sau alimentația sănătoasă, necesită ajustări și strategii suplimentare.
Pandemia COVID-19 a reprezentat o provocare majoră pentru implementarea intervenției, afectând participarea școlilor și a comunităților. Deși impactul general a fost moderat, beneficiile observate asupra băieților și oportunitățile de îmbunătățire identificate indică perspective promițătoare. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a explora mai bine diferențele de gen și pentru a optimiza implementarea unor astfel de intervenții la nivel național și internațional.
Citește și:
- Raport OMS Europa: Pandemia COVID-19, direct legată de creșterea ratelor de obezitate la copii. Nevoie de măsuri urgente
- Obezitatea, asociată cu cel puțin 13 tipuri de cancer
- CE SPUN STUDIILE despre impactul obiceiurilor alimentare nesănătoase asupra copiilor