Statul jos pentru perioade lungi, fără pauze de mișcare, asociat cu un risc mai mare de cancer
Un nou studiu publicat în PLOS Medicine arată că perioadele prelungite de sedentarism, cu puține pauze de mișcare, se asociază cu un risc mai mare de apariție a cancerului și de deces prin această boală. În schimb, riscurile au fost mai mici în cazul persoanelor care stăteau jos pentru perioade mai scurte sau întrerupeau aceste perioade de sedentarism prin activitate fizică.
Cercetarea a inclus 91.292 de adulți din UK Biobank, care au purtat la încheietura mâinii un accelerometru, un dispozitiv care înregistrează mișcarea, timp de șapte zile. Datele obținute au fost analizate împreună cu înregistrările medicale privind diagnosticele de cancer și decesele. Sedentarismul prelungit a fost definit prin intervale de cel puțin 30 de minute, în care minimum 90% din timp a fost clasificat de algoritmul bazat pe datele accelerometrului drept comportament sedentar. Intervalele mai scurte sau cele în care activitatea fizică de orice tip reprezenta peste 10% din timp au fost clasificate separat. Analizele statistice au ținut cont de factori care puteau influența asocierile, precum vârsta, sexul, fumatul, alimentația, consumul de alcool și situația socioeconomică.
Rezultatele sugerează că riscul de cancer este asociat nu doar cu timpul total petrecut zilnic stând jos, ci și cu durata perioadelor dintre pauzele de mișcare. Fiecare oră suplimentară pe zi de sedentarism prelungit a fost asociată cu un risc cu 9% mai mare de deces prin cancer și cu un risc cu 3% mai mare de apariție a cancerului în ansamblu. Pentru cancerele asociate obezității și cele asociate diabetului de tip 2, evaluate ca două grupuri distincte, fiecare oră suplimentară a fost asociată cu un risc cu 5% mai mare. Aceste procente exprimă diferențe relative de risc, iar rezultatele pentru grupurile de cancere nu indică o creștere identică pentru fiecare tip de cancer în parte.
Citește și: CE SPUN STUDIILE: despre efectul activității fizice asupra sănătății
Prin modelare statistică, înlocuirea unei ore zilnice de sedentarism prelungit cu activitate fizică ușoară, precum mersul lent sau unele activități casnice, a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de deces prin cancer. Înlocuirea a 30 de minute pe zi cu activitate fizică moderată a fost asociată cu un risc cu 8% mai mic. Aceste estimări se bazează pe comportamentele înregistrate la participanți, nu pe o intervenție prin care aceștia și-au modificat activitatea fizică. O posibilă explicație biologică implică efectele mișcării asupra reglării metabolice: studii experimentale anterioare au arătat că întreruperea șederii prelungite prin activitate fizică poate atenua creșterile glicemiei și ale insulinei după masă. Cercetarea de față nu a evaluat însă dacă aceste mecanisme explică asocierea observată cu mortalitatea prin cancer.
Caracterul observațional al studiului nu permite stabilirea unei relații de cauzalitate. Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că sedentarismul prelungit provoacă direct cancer sau că înlocuirea lui cu mișcare reduce riscul de deces prin această boală. În plus, monitorizarea activității timp de șapte zile poate să nu reflecte comportamentul participanților pe termen lung.
Codul european împotriva cancerului, ediția a cincea (ECAC5), subliniază importanța activității fizice zilnice și a limitării timpului petrecut pe scaun. Activitatea fizică include atât exercițiile sportive, cât și mișcarea din viața cotidiană, precum mersul pe jos, deplasarea cu bicicleta, urcatul scărilor, dansul și activitățile casnice. Practicată regulat, aceasta contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase, la reglarea glicemiei și a nivelurilor hormonale și la reducerea inflamației, mecanisme relevante pentru prevenirea cancerului. Pentru adulți, recomandările includ 150-300 de minute de activitate fizică moderată sau 75-150 de minute de activitate intensă pe săptămână, alături de exerciții pentru întărirea musculaturii de cel puțin două ori pe săptămână. Reducerea perioadelor prelungite de ședere și introducerea pauzelor de mișcare completează aceste recomandări. Alegerea unor activități plăcute și integrarea lor în rutina zilnică pot favoriza menținerea unui stil de viață activ. Beneficiile includ și susținerea sănătății cardiovasculare și osoase, precum și păstrarea masei musculare, a mobilității și a independenței la persoanele vârstnice.
Citește și:
- Studiu: Pentru o reducere semnificativă a riscului cardiovascular ar putea fi necesară de 3-4 ori mai multă activitate fizică decât recomandarea minimă actuală
- Raport OMS/OECD. Creșterea nivelului de activitate fizică în UE ar putea preveni 16 milioane de cazuri de boli netransmisibile până în 2050
- Politici fără impact: strategiile globale pentru activitate fizică nu au schimbat comportamentele populației
Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.