SABCS2021. Terapia țintită crește supraviețuirea în cancerul de sân metastatic doar dacă este administrată în funcție de scala ESMO care validează țintele moleculare acționabile
Utilizarea secvențierii genomice ca instrument în alegerea terapeutică a îmbunătățit supraviețuirea pacienților cu cancer de sân metastatic, însă numai atunci când modificările genomice identificate au fost clasificate în nivelurile I sau II ale scalei ESMO privind acționabilitatea clinică a țintelor moleculare (ESCAT). Rezultatele studiului SAFIR02-BREAST au fost prezentate în cadrul ediției din acest an a Simpozionului pentru cancerul de sân din San Antonio.
Aceste date sugerează că testarea multigenică trebuie să facă parte din standardul de îngrijire, însă nu are niciun impact dacă rezultatele nu sunt interpretate folosind un algoritm validat privind acțiunea la nivelul modificărilor identificate.
Tehnologiile de analiză genomică de ultimă generație permit secvențierea simultană a mai multor gene și stabilirea profilului mutațional tumoral al fiecărui pacient. Aceste informații pot ajuta la direcționarea modificărilor identificate către terapii țintite care, în unele cazuri, ar putea să nu fie standardul de îngrijire pentru forma respectivă de cancer. Însă în cazul anumitor pacienți, ar putea reprezenta opțiunea ideală de tratament, scopul final fiind îmbunătățirea rezultatelor pacientului. Secvențierea genomică a fost implementată pe scară largă, însă rămâne neclar impactul său clinic și cel mai bun cadru pentru utilizare. Întrebarea este dacă analizele genomice sunt utile pentru pacienții oncologici, și cum pot fi analizate cel mai bine rezultatele.
Studiul SAFIR02-BREAST de fază II a înrolat pacienți cu cancer de sân metastatic, HER2-negativ, pentru a evalua dacă terapiile țintite ghidate genomic îmbunătățesc supraviețuirea fără progresie, comparativ cu chimioterapia de întreținere. Cercetătorii au efectuat o analiză în care au utilizat și datele studiului SAFIR-PI3K, care a comparat combinația dintre inhibitorul specific PI3Kα, alpelisib, și antagonistul receptorului de estrogen, fulvestrant, cu chimioterapia de întreținere la pacienții cu cancer de sân metastatic și mutație PIK3CA prezentă.
Analiza genomică prin secvențiere de nouă generație și analiza polimorfismului uninucleotidic (SNP) au fost efectuate la un grup de 1.462 de pacienți. Pe lângă testarea modificărilor genomice cunoscute, cercetătorii au efectuat și o analiză SNP, care a identificat 21 de gene modificate mai frecvent în metastaze în comparație cu tumorile primare. Dintre acestea, scorul mare de deficiență de recombinare omoloagă (HRD) prezent la pacienții cu mutații BRCA 1/2 s-a asociat cu o supraviețuire mai lungă fără progresie la pacienții tratați cu olaparib.
238 de pacienți (16%) a căror boală a fost stabilă după chimioterapie și care au avut modificări genomice cunoscute, au fost împărțiți în două grupuri pentru a primi fie terapii țintite adecvate modificărilor genomice proprii, fie chimioterapie de întreținere.
Modificările genomice tumorale au fost clasificate folosind scala ESCAT, care clasifică probabilitatea ca modificările genomice să servească drept ținte terapeutice, pe baza dovezilor din studiile clinice. Nivelul I ESCAT indică o legătură între alterarea genomică și medicament, asociată cu rezultate îmbunătățite în studiile clinice, în timp ce nivelul II indică prezența activității antitumorale a medicamentului în cazul respectiv, însă amploarea beneficiului fiind încă necunoscută. Cercetătorii au evaluat astfel eficacitatea terapiilor în raport cu scala ESCAT.
Într-un subgrup de pacienți care prezentau modificări genomice nivel I sau II ESCAT, s-a observat ameliorarea supraviețuirii fără progresie la 9,1 luni la pacientii care au primit terapiile țintite corespunzătoare, comparativ cu 2,8 luni în cazul celor care au primit chimioterapie de întreținere.
În populația generală însă, nu s-a observat o diferență semnificativă privind supraviețuirea între cele două grupuri de tratament. Supraviețuirea fără progresie a pacienților tratați cu terapii țintite a fost de 5,5 luni, față de 2,9 luni la cei tratați chimioterapic.
Mai mult decât atât, terapiile țintite nu au fost eficiente atunci când au fost atribuite unor modificări genomice care nu corespundeau nivelurilor I/II ESCAT, sugerând faptul că această clasificare este înalt predictivă pentru beneficiile terapiilor țintite corespunzătoare unor anumite modificări genomice.
Citește și:
- Trodelvy (sacituzumab govitecan), recomandat spre aprobare în UE ca tratament de linia II pentru cancerul de sân triplu negativ avansat
- Testarea genetică universală detectează cu aproape 50% mai multe mutații genetice în cancerele solide decât testarea bazată pe ghidurile actuale
- EUROSTAT: România rămâne pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, chiar dacă procentul a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani