STUDIU. Includerea scorurilor poligenice în evaluarea riscului de boli cardiovasculare ar putea preveni peste 20.000 de cazuri de infarct miocardic și accident vascular cerebral
8% din adulții din Marea Britanie au același risc de a dezvolta boli cardiovasculare ca persoanele cu hipercolesterolemie familială (HF). În aceste cazuri însă, există o contribuție poligenică, determinată de efectul cumulativ al mai multor variante genetice, spre deosebire de HF care este o boală monogenică. Studiul a fost publicat în jurnalul PLOS One, de cercetătorii de la Genomics plc.
Rezultatele ar putea schimba modul în care se realizează screeningul pentru boli cardiace în cadrul NHS. În prezent, doar cei care au mutații rare cunoscute în genele asociate HF sunt tratați intensiv și primesc măsuri speciale de prevenție, însă noul studiu sugerează că și cei cu risc poligenic ridicat ar trebui să fie luați în considerare pentru a primi aceeași îngrijire.
Dacă scorurile de risc poligenic (PRS) ar fi incluse în evaluările de sănătate efectuate de NHS pentru adulții cu vârste între 45 și 65 de ani, în următorul deceniu s-ar putea preveni aproximativ 20.000 de evenimente cardiovasculare acute, cum ar fi atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Primele teste pilot desfășurate de NHS au început deja să exploreze utilizarea acestor scoruri în evaluările de risc pentru bolile cardiovasculare.
Bolile cardiovasculare monogenice sunt cauzate de mutații înr-o singură genă specifică, care are un efect major asupra riscului de boală. Aceste mutații sunt suficient de puternice pentru a cauza boala pe cont propriu, fără a fi nevoie de alte contribuții genetice sau de factori de mediu. Mutațiile sunt, de obicei, transmise în familie într-un mod predictibil (dominant sau recesiv), ceea ce înseamnă că membrii familiei purtători ai mutației vor avea o probabilitate ridicată de a dezvolta boala. Un exemplu tipic de boală cardiovasculară monogenică este HF, care apare din cauza unor mutații în genele LDLR, APOB sau PCSK9.
Aceasta se caracterizează prin apariția unor valori crescute ale LDL-colesterolului în sânge și afectare cardiovasculară cu debut precoce care include: infarct miocardic, accident vascular cerebral, afecțiuni valvulare. Principalele gene implicate în apariția acestei afecțiuni sunt LDLR (care codifică receptorul pentru lipoproteine cu densitate joasă, sau colesterol „rău”), APOB (care codifică apolipoproteina B, o componentă esențială a particulelor LDL) și PCSK9 (care reglează degradarea receptorului LDL). Mutațiile în aceste gene împiedică eliminarea eficientă a colesterolului LDL din sânge, determinând astfel acumularea sa și creșterea semnificativă a riscului de ateroscleroză și alte complicații cardiovasculare. Pacienții cu HF necesită adesea tratament medicamentos pentru reducerea colesterolului pe tot parcursul vieții, pentru a preveni dezvoltarea precoce a bolilor cardiace. În prezent, această afecțiune este detectată prin teste genetice în cadrul sistemului național de sănătate (NHS) din Marea Britanie, iar cei diagnosticați primesc tratamente pentru scăderea colesterolului, cum ar fi statinele.
Bolile cardiovasculare poligenice, pe de altă parte, sunt cauzate de combinația efectelor mai multor variante genetice, fiecare având o contribuție mică la riscul total de boală. Acestea nu au un singur factor genetic determinant, ci rezultă din interacțiunea a sute sau chiar mii de variații genetice (numite polimorfisme) și sunt influențate de factori de mediu, precum dieta, nivelul de activitate fizică și stilul de viață.
Ceea ce aduce nou acest studiu este utilizarea PRS, care combină efectele a sute de variații genetice pentru a estima riscul general de boală. Folosind date din UK BioBank, cercetătorii au creat modele de risc care au identificat persoane ce prezintă un risc genetic ridicat de boli cardiace, dar care nu ar fi fost detectate prin metodele tradiționale de testare.
Studiul a arătat că nu doar mutațiile genetice rare, precum cele care cauzează HF, sunt un indicator important al riscului de boli cardiace, ci și efectul cumulativ al variantelor genetice cu impact minor.
Cu toate acestea, cercetătorii recunosc că datele utilizate în studiu provin în principal din populații de origine europeană, ceea ce înseamnă că scorurile de risc poligenic pot să nu fie la fel de precise pentru persoanele cu alte origini genetice. Pentru ca aceste scoruri să devină cu adevărat universale, este nevoie de o diversificare mai mare a seturilor de date genomice.
În ciuda acestor limitări, studiul reprezintă un pas important în integrarea cercetării genetice în sănătatea publică. Prin utilizarea scorurilor de risc poligenic este posibil să fie identificate riscuri pentru boli cardiace care altfel ar rămâne ascunse, oferind astfel noi oportunități pentru medicina personalizată și pentru strategii de prevenție mai eficiente. Pe măsură ce cercetările continuă, aceste scoruri ar putea transforma modul în care abordăm prevenirea bolilor cardiovasculare, reducând povara bolilor cardiace asupra societății.
Scorurile de risc poligenic reprezintă o metodă avansată folosită pentru a evalua predispoziția genetică a unei persoane la diverse boli, prin agregarea influenței mai multor variante genetice din întregul genom. Spre deosebire de evaluările tradiționale bazate pe o singură genă, PRS oferă o imagine de ansamblu asupra riscului genetic. Domeniul PRS se dezvoltă rapid, cu progrese continue în metodologii, dezvoltarea de noi instrumente și stabilirea standardelor de raportare și a bazelor de date. Aceste scoruri au demonstrat un potențial promițător pentru utilizarea în clinică, unii algoritmi PRS arătând o putere predictivă comparabilă cu factorii de risc clinici deja bine cunoscuți. De exemplu, modelele PRS pentru boala coronariană pot prezice riscul într-un mod similar cu nivelurile de colesterol LDL, iar anumiți algoritmi PRS pentru boala coronariană și cancerul de sân au fost capabili să identifice indivizi cu niveluri de risc echivalente cu cele ale persoanelor purtătoare de mutații genetice rare, cu risc ridicat.
Având în vedere interesul tot mai mare și numărul mare de algoritmi PRS disponibili—unele boli având peste 100 de modele PRS distincte—cercetătorii se bazează din ce în ce mai mult pe bazele de date la scară largă, cum ar fi UK Biobank, pentru colectarea datelor, antrenarea și evaluarea acestor scoruri. Aceste baze de date includ populații extinse și date clinice și biomoleculare diverse, esențiale pentru rafinarea modelelor PRS și explorarea aplicabilității acestora în diferite contexte.
Citește și
- STUDIU. Screeningul genetic pentru cancerul de sân, sindromul Lynch și hipercolesterolemia familială, cost-eficient la populația de sub 40 an
- Diferențe majore între țări în controlul hipercolesterolemiei. Cum este influențat riscul cardiovascular de locul în care trăim?