Diferențe majore între țări în controlul hipercolesterolemiei. Cum este influențat riscul cardiovascular de locul în care trăim?

Prevenție

Dr. Bianca Cucoș
26 iulie 2023
Citit de 620 ori.

O analiză care a inclus 462 milioane de rezultate ale testelor standard pentru determinarea profilului lipidic, din 17 țări, reprezentând 5 regiuni OMS, a arătat că variațiile observate în ceea ce privește riscul cardiovascular sunt puternic influențate de factori geografici și de sex. Studiul a fost realizat de Johns Hopkins University și Global Diagnostics Network (GDN), iar rezultatele sunt publicate în European Heart Journal (EHJ).

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt o problemă urgentă de sănătate publică în cele mai multe țări. Tulburările metabolismului lipidelor joacă un rol esențial în dezvoltarea aterosclerozei, care stă la baza multor BCV. 24% din decesele de cauză cardiovasculară pot fi atribuite valorilor crescute ale LDL-colesterolului. Datele din viața reală arată că în Europa nu sunt atinse valorile colesterolului recomandate de ghidurile ESC/EAS și pacienții nu primesc schemele terapeutice optime pentru dislipidemie. Cu toate acestea, tot mai multe cauze sunt elucidate cu privire la factorii de risc modificabili și nemodificabili (ex. factorii genetici) pentru BCV și există soluții inovatoare pentru prevenție și tratament. Citește și – Studiul DA VINCI: În Europa Centrală și de Est doar 13% din pacienții cu risc cardiovascular foarte înalt ating valorile țintă ale LDL-colesterolului recomandate de ESC/EAS

În acest context, combaterea riscului cardiovascular determinat de dislipidemie necesită noi strategii care să adreseze particularitățile fiecărei țări în materie de practici de testare, acces la tratamente noi, profil genetic, stil de viață.

Profilul lipidic în funcție de țară — Image by rawpixel.com on Freepik

De asemenea, sunt necesare politici de sănătate adaptate nevoilor fiecărei țări pentru controlul hipercolesterolemiei, conform cu recomandările din World Heart Federation (WHF) Cholesterol Roadmap. În 2014, WHF a lansat o serie de ghiduri (Global Roadmaps) cu scopul de a identifica provocările legate de prevenția, identificarea și managementul bolilor cardiovasculare și formularea unor recomandări bazate pe dovezi științifice pentru acestea. Raportul GDN ar putea contribui la implementarea ghidului WHF pentru controlul hipercolesterolemiei.

Cel mai mare studiu care a evaluat variabilitatea legată de valorile colesterolului și trigliceridelor

Cercetarea GDN publicată în EHJ este doar începutul unei colaborări între laboratoarele de diagnostic pentru înțelegerea variațiilor legate de profilul lipidic, mai ales a lipidelor aterogene, la nivel global.

Au fost incluse mai multe laboratoare care fac parte din Global Diagnostics Network, condusă de Quest Diagnostics. S-au măsurat markerii clasici de boală cardiovasculară precum LDL-colesterolul, HDL-colesterolul și trigliceridele. Persoanele participante la studiu aveau vârste cuprinse între 20 și 89 de ani. Testele s-au realizat în perioada 2018 – 2020.

Diferențe între bărbați și femei

În general, s-a observat că femeile au valori ale LDL-colesterolului mai mari. În 7 din cele 17 țări analizate, persoanele testate au avut valori ale colesterolului sub țintele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (193 mg/dl), cele mai mari valori fiind înregistrate în Austria și Germania. Diferențele dintre țări s-au menținut și după ce s-au făcut ajustările în funcție de sex și vârstă. Cele mai ridicate valori ale LDL-colesterolului s-au înregistrat la bărbați cu vârste cuprinse între 40-49 de ani și femeile cu vârste între 50-59 ani.

Înțelegerea contribuției factorilor genetici

Variațiile dintre țări pot fi rezultatul modurilor diferite de alimentație și activitate fizică, dar și a factorilor economici cum ar fi accesul la testarea panelurilor lipidice. De asemenea, există diferențele la nivel genetic între populații, care pot influența riscul de a dezvolta hipercolesterolemie familială. Rezultatele indică potențialul de a adresa și factorii de risc nemodificabili prin intervenții specifice.

Prevalența hipercolesterolemiei familiale variază la nivel global, iar datele GDN arată diferențe semnificativă între țări în ceea ce privește cazurile cu valori ale LDL-C extreme. Valorile LDL-C de peste 190 mg/dl sunt semnalate de laboratoare și reprezintă o suspiciune de hipercolesterolemie familială. Prevalența LDL-C de peste 190 mg/dl a variat de la sub 1% în anumite țări până la 10% la femeile din Macedonia de Nord.

Armonizarea datelor de laborator

În practică, nivelurile de lipide sunt interpretate în funcție de intervalele și valorile raportate de diferite laboratoare. Acestea informează deciziile medicilor și pacienților legate de alegerea terapiilor. Distribuțiile observate în noul studiu ar putea fi utile laboratoarelor în creșterea acurateței intervalelor și valorilor prag privind panelurile lipidice.

Lipsa standardelor internaționale creează ambiguități și determină discrepanțe între practicile regionale. În acest sens, e necesară o mai bună coordonare globală în abordarea interpretării și managementului valorilor lipidelor atât între laboratoare cât și între laboratoare și clinicieni.

Cum contribuie studiul la inițiativele globale pentru controlul hipercolesterolemiei?

Studiul demonstrează importanța colaborării dintre țări și a transferului de cunoștințe pentru planificarea unor strategii farmaceutice și de stil de viață care să permită atingerea țintelor de LDL-c sub 193 mg/dl. Astfel, datele pot informa inițiativele care adresează dislipidemiile și boala cardiovasculară aterosclerotică în funcție de nevoile naționale, însă adaptate la modelele globale de bune practici.

În 2022 a fost publicat documentul World Heart Federation Cholesterol Roadmap, în care se prezintă recomandări pentru adresarea inegalităților în ceea ce privește atingerea țintelor legate de valorile colesterolului. Sunt prezentate efectele cumulative al expunerii la LDL-C și la alte lipoproteine apoB în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. De asemenea, documentul pune accentul pe importanța inițierii timpurii a strategiilor de prevenție. Noul studiu GDN ar putea contribui la implementarea recomandărilor din Roadmap, luând în considerare datele despre valorile lipidelor în funcție de vârstă. De asemenea, autorii menționează și importanța raportării datelor despre alți parametri care ar putea indica riscul cardiovascular cum sunt apolipoproteinele B și (a).

Punctul forte al studiului este populația numeroasă inclusă, iar limitările țin mai ales lipsa datelor pacienților, cum ar fi cele legate de folosirea terapiilor hipolipemiante pentru interpretarea rezultatelor în contextul clinic. În continuare, GDN intenționează extinderea țărilor incluse în studiu, în special cele cu venituri mici și mijlocii.

Citește și: