Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea riscului de infarct miocardic în urma infecției gripale
În cadrul ediției de pe 25 aprilie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
- Riscul de infarct miocardic, de 6 ori mai mare în urma infecției gripale
„În Olanda, vaccinarea anti-gripală acoperă 40% din populație, o rată foarte mare. Ceea ce aduce studiul acesta în atenție și validează un studiu realizat în urmă cu 5 ani în Canada, este mecanismul prin care virusul gripal ajunge să determine aceste complicații. O face prin faptul că activează tromboza, iar acesta, asociat cu inflamația poate să destabilizeze plăcile de aterom, colecțiile de colesterol, de grăsimi de pe arterele coronare. Odată fragilizate aceste plăci de aterom, ele pot determina apariția unui infarct miocardic. Este important din punct de vedere științific și patogenic. Mult mai importantă este componenta de prevenție – conștientizarea acestui risc trebuie determine un comportament pro-sănătate care, în acest caz, în cea mai mare măsură ar trebui să însemne de fapt vaccinarea anti-gripală.”
- Bacteriile intestinale pot influența gradul de imunitate conferit de vaccinul anti-COVID-19
„Am vorbit despre ideea de personalizare și atunci când vine vorba despre vaccinare, pornind tocmai de la ideea că fiecare dintre noi este unic din punct de vedere genetic și al cantității și calității bacteriilor pe care le purtăm, așa-numitul microbiom. Știm, pe de altă parte, că microbiomul influențează activitatea mai multor medicamente. Am și vorbit săptămânile trecute despre modul în care microbiomul poate să influențeze răspunsul la imunoterapii în tratamentul cancerului, astfel încât nu este o surpriză că microbiomul joacă un rol în protecția conferită de vaccinarea anti-COVID-19.
Ceea ce este important și aduce acest studiu este, ca și în cazul știrii anterioare, descrierea mecanismului prin care acest lucru se întâmplă. Având descrierea acestui mecanism putem să ne gândim la modalități prin care microbiomul ar putea să fie pus în poziția de a stimula, maximiza potențialul vaccinării anti-COVID-19. Este genul de cercetare care mă bucur că apare și care cred că are potențial. Dacă nu ar fi fost pandemia și nu ar fi fost atât de mult interes științific în jurul acestui subiect, probabil am mai fi așteptat câțiva ani până să se fi studiat relațiile între microbiom și un anumit tip de vaccinare.”
- Secvențierea metagenomică permite detectarea infecțiilor din sânge cu precizie, în doar 6 ore
„Am explicat mai devreme în cât de puțin timp am putut să obținem un răspuns la întrebarea <<de ce o persoană dezvoltă un răspuns mai intens după vaccinare și de ce o altă persoană are un răspuns mai slab>>. În mod tradițional, genul acesta de cercetări probabil ar fi durat câțiva ani. Timpul de la întrebare și până obțineam un răspuns se măsura cu siguranță în 5 ani, dacă nu mai mult. Într-adevăr, a fost lupta aceasta contra timp. Am mai discutat despre importanța dezvoltării unor modalități de a diagnostica infecția cu SARS-CoV-2 mai repede decât se face prin testele PCR și am discutat de-a lungul timpului despre diverse metode de diagnosticare în câteva ore.
Această metodă nouă despre care s-a vorbit la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase este secvențierea metagenomică (analiza întregului material genetic dintr-o probă). În loc să se cultive pe medii de cultură, ca în mod tradițional, ceea ce durează până la 3-4 zile, una câte una, dacă mediul de cultură este potrivit, bacteriile, una câte una, sunt puse în evidență, iar apoi analizate, această metodă se uită la toate aceste bacterii de la început. În curs de 6 ore, utilizând secvențierea de nouă generație se poate da un răspuns la întrebarea: ce bacterii sunt acolo, care este sensibilitatea lor față de anumite antibiotice. Consecința practică imediată este că, în mai puțin de aproximativ 18 ore, se poate identifica tratamentul potrivit pentru tipul respectiv de infecție bacteriană, ceea ce este remarcabil.”
Alte știri discutate în emisiune:
- Peste 1 milion de vieți salvate în Europa de vaccinurile împotriva COVID-19 de la sfârșitul anului 2020 până în prezent
- Detectarea infecțiilor cu HIV și virusurile hepatitice B și C, prin testarea unei singure probe de sânge colectată din deget
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre eliminarea hepatitei C în UK – 200 de copii deja vindecați
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre legătura dintre obezitate și riscul de cancer de sân la femeile cu mutații BRCA
- Dr. Marius Geantă, despre Legea Medicinei Personalizate: „Este pentru prima dată când într-o țară europeană medicina personalizată este prevăzută ca un drept al cetățenilor și al pacienților”