STUDIU. O nouă formă de scleroză laterală amiotrofică monogenică este caracterizată prin debut juvenil și progresie lentă




Mutații patogene la nivelul genei SPTLC1 pot cauza apariția unei noi variante, monogenice, a sclerozei laterale amiotrofice, printr-un mecanism de sinteză excesivă de sfingolipide. Patru noi variante dominante ale genei SPTLC1 au fost identificate la 11 copii aparținând a 7 familii diferite, care par a avea o formă unică de scleroză laterală amiotrofică cu debut juvenil.

Aceste date sugerează faptul că scleroza laterală amiotrofică (ALS), care în mod normal se prezintă ca o boală rapid progresivă, fatală și diagnosticată la vârsta adultă, poate apărea de asemenea și în copilărie, cu o progresie mai lentă (studiul a fost publicat în revista Nature Medicine).

abonare

Gena SPTLC1, implicată în producția lipidelor, poate juca un rol foarte important în apariția ALS.

„Mecanismul exact prin care excesul de sfingolipide conduce la alterări la nivelul neuronilor motori nu este cunoscut încă, dar ne așteptăm ca identificarea acestor noi mutații să reprezinte indicii importante pentru deslușirea unor căi de reglare a sistemului nervos”, a declarat Teresa Dunn, profesor în cadrul Departamentului de Biochimie și Biologie Moleculară al Universității de Științe a Sănătății – Bethesda, Maryland și autor al studiului publicat.

Despre scleroza laterală amiotrofică

Scleroza laterală amiotrofică (ALS) este o boală neurodegenerativă progresivă, sporadică sau ereditară, care afectează neuronii motori. Cauzele acestei afecțiuni sunt încă incomplet elucidate, fapt care întârzie dezvoltarea unui tratament eficient. Vârsta de debut, distribuția neuronilor motori afectați și modul de progresie a bolii variază foarte mult în rândul pacienților diagnosticați cu ALS. Scleroza laterală amiotrofică cu debut în copilărie este o formă extrem de rară a bolii.

Studiul a inclus 11 pacienți din cadrul a 7 familii diferite, pentru care pentru care s-a efectuat testarea WES (whole exome sequencing) trio-family, adică analiza prin secvențierea întregului exom atât pentru copil, cât și pentru părinții sănătoși, pentru o mai bună caracterizare a variantelor genice identificate la pacienți. Variantele patogene în gena SPTLC1 identificate determină un dezechilibru în reglarea homeostatică a serinpalmitoiltransferazei (SPT), conducând la un exces de sfingolipide care stau la baza mecanismului de apariție al acestei bolii neuronale motorii.

„Aplicabilitatea imediată a studiului nostru în practica clinică este probabil cea mai justificată în aria de diagnostic. Copiii și adulții tineri cu scleroză laterală amiotrofică, chiar și în forme aparent sporadice, trebuie luați în considerare pentru testare genetică, iar SPTLC1 trebuie inclusă în lista de gene evaluate”, a declarat Dr. Payam Mohassel, cercetător la Institutul Național de Tulburări neurologice și AVC, Bethesda, Maryland, din cadrul Institutelor Naționale de Sănătate din SUA.

Scleroza laterala amiotrofica
Sursa

În plus, în viitorul apropiat, identificarea acestor variante poate conduce și la constituirea unei noi ținte terapeutice pentru formele de ALS cauzate de mutații la nivelul genei SPTLC1.

„Implicațiile în tratamentul sclerozei laterale amiotrofice se află abia la început, într-un stadiu conceptual. Bănuim însă că o abordare genetică sau moleculară în vederea reglării activității SPT are un potențial bun pentru tratamentul pacienților cu aceste mutații specifice în gena SPTLC1” , a mai adăugat Dr. Mohassel.

Citește și: