STUDIU. Somnul de 30′ ziua încetinește îmbătrânirea creierului, îmbunătățește performanța cognitivă și scade riscul de demență
Calitatea somnului este cu siguranță o parte importantă a unui stil de viață sănătos, fiind chiar clasificată ca unul dintre cei 8 factori esențiali ai sănătății cardiovasculare. Somnul reprezintă sau ar trebui să reprezinte aproape o treime din viaţa unei persoane, fiind recomandat să aibă o durată între 7 şi 9 ore pe noapte. Totuşi, aproape jumătate din populaţia adultă doarme fie prea puţin, fie prea mult. Mai multe detalii, în CE SPUN STUDIILE despre somn și impactul asupra sănătății.
Somnul de amiază sau somnul de 15-30 de minute (napping) a fost asociat în multiple studii observaționale cu îmbunătățirea funcției și performanței cognitive. De exemplu, după un somn de zi de 5-15 minute, concentrarea poate dura între 1 și 3 ore, însă dacă sunt depășite 30 de minute, este experimentată o deterioare de scurtă durată a puterii de concentrare.
Într-un nou studiu, publicat în Sleep Health (Elsevier), a fost utilizată, pentru prima dată, randomizarea mendeliană pe date provenind de la peste 350 de mii de persoane din UK Biobank (40-69 de ani), pentru a stabili o relație de cauzalitate între napping și sănătatea creierului – obiceiul de a dormi sub 30 de minute ziua determină păstrarea unui volum cerebral mai mare în timp, ceea ce reprezintă un biomarker pentru sănătatea creierului, asociat cu risc scăzut de demență și alte boli neurodegenerative.
Utilizând o estimare a scăderii volumului cerebral de 0,2% anual după vârsta de 35 de ani, care atinge 0,5% la 60 de ani, autorii au calculat diferența medie dintre volumul creierului la persoanele programate genetic să doarmă ziua vs. persoanele care nu – creierul primei categorii era cu 2,6 – 6,5 ani mai tânăr.
Randomizarea mendeliană (MR) presupune analiza markerilor genetici din studiile de asociere la nivelul genomului (GWAS) publicate, pentru a evalua posibilele asocieri cauzale dintre expunere și rezultate.
Conform studiului actual, 12 alte studii de RM au investigat relația cauzală dintre somnul de noapte și rezultatele cognitive și structurale ale creierului. Aceste studii au raportat că atât somnul prea scurt, cât și cel prea lung sunt asociate cu rezultate cognitive mai slabe și risc mai mare de boli neurodegenerative. Însă în ceea ce privește somnul de amiază, acesta a fost asociat, într-un singur studiu observațional, cu un risc mai scăzut de boală Alzheimer.
„Descoperirile noastre sugerează că, pentru unii oameni, somnul scurt în timpul zilei poate fi o parte a puzzle-ului care ar putea ajuta la păstrarea sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânim. (…) Sper că studii precum acesta, care arată beneficiile pentru sănătate ale somnului din timpul zilei, pot ajuta la reducerea oricărui stigmat care încă există în jurul acestui obicei”, a declarat, în comunicatul emis de University College London, autorul principal, Dr. Victoria Garfield, de la Unitatea pentru Sănătate și Îmbătrânire din cadrul Universității.
Citește și:
- STUDIU. O nouă clasificare a insomniei, în cinci subtipuri, ar putea contribui la personalizarea tratamentului
- STUDIU. Creșterea cazurilor de cancer colorectal la tineri poate fi explicată prin modificările genelor implicate în ritmul somn-veghe
- Formarea metastazelor în cancerul de sân este mai accelerată în timpul somnului. Administrarea tratamentului oncologic ar trebui să țină cont de ritmul circadian