Programele de screening pentru cancerul de prostată ar putea fi îmbunătățite prin adăugarea unui scor de risc poligenic la testarea PSA și IRM
Cancerul de prostată reprezintă a doua cea mai frecventă formă de cancer la bărbați la nivel global, cu supraviețuirea la cinci ani de 100% în stadiile incipiente, dar cu scăderea acesteia la 50%, în formele avansate. Metodele curente, precum determinarea antigenului specific prostatic (PSA) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), deși utile, au limitări semnificative privind sensibilitatea și specificitatea.
Într-un studiu publicat în ”The New England Journal of Medicine” a fost investigat potențialul scorului de risc poligenic în îmbunătățirea detecției cancerului de prostată clinic semnificativ, comparativ cu metodele tradiționale de screening. Rezultatele studiului au relevat limitările majore ale criteriilor tradiționale bazate exclusiv pe PSA și IRM. Aproape jumătate din cancerele detectate la biopsie nu au fost vizibile pe IRM, iar la o mică parte dintre cele detectate au fost întrunite simultan criteriile imagistice și valoarea PSA-ului crescută. Analizele statistice au arătat că vârsta și istoricul familial nu au oferit valoare predictivă semnificativă în mod izolat. În schimb, combinarea scorului poligenic cu PSA și IRM a îmbunătățit performanța predictivă.
Studiul a fost de tip prospectiv, incluzând 6.393 de bărbați cu vârsta cuprinsă între 55 și 69 de ani, fără antecedente sau teste anterioare pentru cancer de prostată, care au furnizat probe de salivă pentru extracția ADN-ului. Pe baza acestuia a fost calculat scorul de risc poligenic pe baza a 130 de polimorfisme mononucleotidice (SNP-uri) asociate cu cancerul de prostată. Participanții aflați în percentila ≥90 au beneficiat de screening suplimentar, care a inclus dozarea PSA, IRM multiparametric și biopsia prostatică transperineală.
Evaluarea IRM s-a realizat conform sistemului PI-RADS, iar leziunile suspecte au fost investigate prin biopsii țintite. În plus, conform protocolului, biopsii au fost efectuate și la bărbații cu risc genetic ridicat, chiar dacă IRM-ul a fost normal. Fragmentele biopsice au fost analizate histopatologic și clasificate conform scorului Gleason, iar riscul oncologic a fost evaluat pe baza criteriilor NCCN (National Comprehensive Cancer Network) actualizate în 2024. Deciziile terapeutice s-au bazat pe ghidurile NICE (National Institute for Health and Care Excellence), iar participanții fără diagnostic oncologic au fost înscriși într-un program de monitorizare anuală timp de cinci ani.
Dintre cei 6.393 de participanți testați genetic, 745 s-au aflat în percentila superioară de risc, iar 468 au finalizat protocolul complet de screening. Dintre aceștia, 187 au fost diagnosticați cu cancer de prostată, rata de detecție fiind de 40%. Dintre cazurile identificate, aproximativ jumătate au fost considerate clinic semnificative și au necesitat tratament, cu o vârstă medie la diagnostic a fost de 64 de ani.
Alt aspect important al studiului,este că 71,8% dintre cancerele clinic semnificative nu ar fi fost detectate prin metodele standard de screening utilizate, bazate pe un prag al PSA-ului >3,0 µg/L și IRM-ul. Mai mult, 63,1% dintre cazurile diagnosticate au avut niveluri PSA ≤3,0 µg/L, ceea ce indică o sensibilitate scăzută a pragului convențional. Chiar și în rândul celor cu PSA cu valori normale, 43,2% aveau forme agresive (scor Gleason ≥7). De asemenea, la 370 dintre bărbații IRM-ul a fost negativ, însă 125 dintre aceștia aveau cancer de prostată, dintre care 57 cazuri semnificative clinic. Doar 16% dintre cancerele detectate au avut testele PSA peste limita normală și un rezultat IRM pozitiv.
Estimarea supradiagnosticării a fost de aproximativ 20,8% în cadrul cazurilor detectate prin acest protocol genetic, un procent comparabil cu metodele tradiționale. Cu toate acestea, majoritatea cazurilor cu risc scăzut (scor Gleason 6) au fost incluse într-un program de supraveghere activă, conform recomandărilor.
Introducerea scorului de risc poligenic în algoritmul de screening a permis identificarea unui număr semnificativ mai mare de cancere de prostată agresive, care ar fi fost omise de metodele standard. Acest tip de abordare personalizată poate contribui la reducerea intervențiilor inutile, creșterea eficienței screeningului și, potențial, la scăderea mortalității. Totuși, sunt necesare studii suplimentare pentru a valida aceste rezultate. Scorul de risc poligenic poate marca o etapă esențială în revoluționarea strategiilor de detecție precoce a cancerului la nivel global.
Citește și:
- STUDIU. Screeningul prin PSA are un impact redus asupra ratelor de mortalitate în cancerul de prostat
- Aplicarea scorurilor de risc poligenic în practică: 10 teste au fost validate în premieră pentru boli cardiovasculare, cancer și diabet
- STUDIU. Variante genetice patogene asociate cu cancerul ereditar de prostată au fost identificate pentru prima dată. Implicaţii pentru screening şi diagnostic precoce