FDA aprobă tocilizumab pentru tratamentul pacienților cu boală pulmonară interstițială asociată sclerozei sistemice
Food and Drug Administration (FDA) a aprobat tocilizumab pentru încetinirea ratei de scădere a funcției pulmonare la pacienții adulți cu boală pulmonară interstițială (BPI) asociată sclerozei sistemice. Tocilizumab, un anticorp monoclonal, este prima terapie biologică aprobată de autoritățile de reglementare americane pentru tratamentul acestei afecțiuni debilitante, cu opțiuni terapeutice limitate.
„Am lucrat îndeaproape cu FDA pentru a evalua impactul Actemra/RoActemra asupra funcției pulmonare în acest context. Această aprobare oferă o opțiune de tratament atât de necesară pentru persoanele care trăiesc cu această boală rară, debilitantă”, a declarat dr. Levi Garraway, Ph.D., Chief Medical Officer și Head of Global Product Development al companiei farmaceutice Roche
Rezultatele studiilor clinice focuSSced și faSScinate au fundamentat decizia de aprobare a terapiei biologice
Studiul focuSSced, un studiu clinic randomizat de fază III, multicentric, dublu-orb, controlat placebo, a inclus 212 pacienți diagnosticați cu scleroză sistemică (sclerodermie). Datele obținute prin acest studiu au stat la baza deciziei de aprobare a tocilizumab. Dintre cei 212 de participanți, 68 de pacienți (65%) din brațul cu tocilizumab și 68 de pacienți (64%) din brațul placebo au prezentat BPI asociată sclerozei sistemice (BPI-SS) la momentul înrolării în studiu. Patologia pulmonară a fost confirmată prin interpretarea rezultatelor tomografiilor computerizate cu rezoluție înaltă (HRCT) de către medici radiologi specializați în imagistica toracelui.
Pacienții au fost randomizați într-un raport 1:1 pentru a primi săptămânal injecții subcutanate de tocilizumab (162 mg) sau placebo pentru o perioadă de 48 de săptămâni. Ulterior a urmat o perioadă open-label de tocilizumab (doză de 162 mg, administrată săptămânal prin injecție subcutanată) pentru încă 48 de săptămâni.
Obiectivul primar a fost modificarea față de valoarea inițială a scorului cutanat modificat Rodnan (modified Rodnan Skin Score, mRSS) în săptămâna 48. Scorul mRSS reprezintă instrumentul standard de măsurare pentru fibroza cutanată din scleroza sistemică. Obiectivul secundar al studiului a cuprins modificarea față de valoarea inițială a capacității vitale forțate (FVC) în săptămâna 48. FVC este un indicator al funcției pulmonare care evaluează volumul maxim de aer ce poate fi expirat.
Obiectivul primar nu a fost atins, adică tocilizumab nu a influențat în mod semnificativ progresia scorului fibrozei cutanate. Însă, la săptămâna 48, s-a observat o scădere mai mică față de momentul inițial a parametrului FVC în rândul pacienților tratați cu tocilizumab, comparativ cu cei care au primit placebo. De asemenea, același tipar de schimbare a fost identificat și pentru un alt parametru spirometric, ppFVC (percent predicted forced vital capacity), care compară FVC observat la un pacient cu valoarea prezisă pentru o persoană sănătoasă de aceeași vârstă, sex, rasă și înălțime.
Pentru a evalua aceste rezultate în subgrupurile de pacienți care aveau sau nu diagnosticată boala pulmonară interstițială asociată sclerodermiei, au fost efectuate analize exploratorii post-hoc. Rezultatele semnificative ale acestor analize au fost următoarele:
- modificările parametrilor FVC și ppFVC observate în populația generală de studiu au fost determinate în principal de rezultatele din subgrupul de pacienți cu BPI-SS;
- în subgrupul de pacienți cu BPI-SS, pacienții tratați cu tocilizumab au prezentat o scădere mai mică a FVC comparativ cu placebo (schimbarea medie de -14 ml, față de -255 ml);
- în același subgrup, pacienții tratați cu tocilizumab au prezentat și un declin mai mic al ppFVC mediu (0,07%), comparativ cu cei care au primit placebo (-6,4%); respectiv diferența medie raportată fiind de 6,47%.
Datele asupra obiectivului secundar susțin eficacitatea tocilizumab în reducerea ratei de pierdere progresive a funcției pulmonare la pacienții cu BPI asociată sclerozei sistemice.
Studiul faSScinate, un studiu clinic randomizat de fază II/III, dublu-orb, controlat cu placebo, a oferit informații suplimentare care au sprijinit decizia de aprobare a FDA. Rezultate similare cu studiul anterior au fost raportate în ceea ce privește obiectivele primare și secundare (efectele tocilizumab asupra scorului mRSS și respectiv FVC).
Profilul de siguranță pentru tocilizumab a fost comparabil între pacienții cu scleroză sistemică și subgrupul de pacienți care aveau diagnosticată și BPI asociată sclerodermiei. Totodată, datele asupra siguranței terapiei biologice raportate în ambele studii au fost în concordanță cu profilul de siguranță cunoscut al tocilizumab, cele mai frecvente evenimente adverse fiind infecțiile.
Despre tocilizumab
Fiind o terapie biologică, tocilizumab este disponibil în formulări injectabile, atât intravenoase, cât și subcutanate. Tocilizumab este un anticorp monoclonal care inhibă competitiv legarea interleukinei-6 (IL-6) de receptorul său (IL-6R). Inhibarea receptorului împiedică transducția semnalului IL-6 către mediatori inflamatori, având o acțiune antiinflamatoare. Conform studiilor, se consideră că IL-6 are un rol în patogeneza sclerozei sistemice. Pacienții cu sclerodermie prezintă expresie crescută a IL-6 în celulele endoteliale și fibroblastele cutanate, precum și un nivel seric crescut de IL-6. Unele studii au considerat IL-6 drept biomarker capabil să indice progresia bolii și rezultatele clinice în rândul pacienților cu scleroză sistemică.
În prezent, tocilizumab este deja aprobat la nivel global pentru tratamentul unor afecțiuni reumatologice și al sindromului de eliberare de citokine, indicațiile terapeutice fiind specifice fiecărui stat. De asemenea, pe baza datelor științifice raportate de studiile clinice REMAP-CAP și RECOVERY, comitetul care stabilește ghidurile de tratament pentru COVID-19 al Institutului National de Sănătate (NIH) din Statele Unite, recomandă tocilizumab în cazurile de COVID-19 care îndeplinesc anumite criterii specifice.
Despre boala pulmonară interstițială asociată sclerozei sistemice
Scleroza sistemică este o boală autoimună cronică, progresivă, de cauză necunoscută și pentru care nu există tratament curativ. Afecțiunea cauzează fibroză difuză și anomalii vasculare la nivel cutanat, articular și la nivelul organelor interne, afectarea pulmonară fiind frecvent întâlnită. Cea mai frecventă manifestare pulmonară este BPI care definește un grup de boli pulmonare caracterizate de inflamația și fibroza interstițiului ce înconjoară pereții alveolelor. BPI determină modificări imagistice specifice și afectarea funcției pulmonare. Se estimează că aproximativ 80% dintre pacienții cu sclerodermie suferă de boală pulmonară interstițială. Mai multe detalii despre patogeneza, manifestările clinice și paraclinice, tratamentul și factorii de risc pentru progresia bolii pulmonare interstițiale asociată sclerodermiei pot fi regăsite în acest articol.
Citește și:
- Nintedanib, primul tratament aprobat în Europa pentru pacienții adulți cu boală pulmonară interstițială asociată sclerozei sistemice
- CECILD 2019. Sclerodermia: o boală cronică rară, progresivă, care afectează și plămânul. De ce este importantă cooperarea multidisciplinară?
- INTERVIU. Prof. Dr. Simona Rednic: „Să ajungi la doctorul potrivit este cel mai important aspect în demersul terapeutic al unui pacient cu sclerodermie”