#ADA2020. Exercițiul fizic poate îmbunătăți calitatea somnului la persoanele obeze

  • Health literacy
Dr. Amelia Voinea
28 iunie 2020
Citit de 772 ori.

Exercițiul fizic este recomandat de către specialiști în prevenția și tratamentul a nenumărate patologii. Persoanele care respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (150 minute de activitate moderată, sau echivalent, pe săptămână) câștigă în medie 3,4-4,5 ani de viață. Însă cu toate beneficiile aduse de exercițiul fizic, nu toți pacienții îl includ în stilul lor de viață.

În cadrul Sesiunilor Științifice ale Asociației Americane de Diabet, ADA2020, au fost prezentate două studii care s-au concentrat pe impactul exercițiului fizic asupra somnului la persoane obeze și a unei intervenții comportamentale de creștere a nivelului de activitate fizică la prediabetici.

abonare

Studiul S-LITE (Synergy effect of the appetite hormone GLP-1, LiragluTide, and Exercise on maintenance of weight loss and health after a low-calorie diet)

Primul studiu a urmărit efectul scăderii în greutate asupra somnului, comparând trei strategii diferite de menținere a greutății. Participanții la studiu au avut un indice de masă corporală între 32 și 43 kg/mp, iar exercițiul fizic a fost una dintre metodele de menținere a greutății. Atât obezitatea, cât și inactivitatea fizică, sunt asociate cu o durată mai scurtă și o calitatea mai proastă a somnului.

Cei 195 de participanți au urmat o dietă de 800 de calorii pe zi, timp de opt săptămâni. Apoi aceștia au urmat, în mod randomizat, una dintre cele 4 strategii de menținere a greutății:

  1. 150 de minute de exercițiu fizic pe săptămână + placebo;
  2. 3 mg/zi liraglutida (medicament folosit în diabetul de tip 2, aprobat și ca medicament pentru scăderea în greutate);
  3. 150 de minute de exercițiu fizic pe săptămână + 3 mg/zi liraglutida;
  4. placebo.

Durata și eficiența somnului (durata somnului / timpul petrecut în pat) au fost măsurate cu ajutorul unei brățări accelerometrice GENE activ timp de 7 zile: la includerea în studiu, după cele 8 săptămâni de dietă și la sfârșitul intervenției. Participanții au completat și un chestionar validat al calității somnului (Pittsburgh Sleep Questionnaire Index- PSQI).

La sfârșitul celor 8 săptămâni de dietă, scăderea mediană în greutate a participanților a fost de 13,1 kg. Calitatea somnului, în toate cele trei momente în care a fost măsurată, s-a îmbunătățit la această urmărire. Participanții au dormit cu 11,5 minute mai mult, cu o eficiență (+2,1%) și calitate auto-declarată a somnului mai bună. După un an, ameliorarea calității somnului a fost menținută doar la grupurile care au inclus exercițiul fizic. Eficiența somnului a fost menținută în toate cele 4 grupuri.

Rezultate sunt suprinzătoare deoarece toate cele 3 grupuri de intervenție și-au menținut greutatea sau au continuat să slăbească, ceea ce indică faptul că o intervenție de creștere a calității somnului la persoane obeze, cu rezultate de durată, trebuie să includă exercițiu fizic, pe lângă scăderea în greutate.

Studiul PROPELS (Promoting Long-Term Physical Activity in Prediabetes)

Walking Away from Diabetes (WA) este o intervenție comportamentală de grup, dezvoltată cu scopul de a crește nivelul de activitate fizică (definit ca numărul zilnic de pași măsurați de pedometru) la persoanele prediabetice. Studiu PROPELS a urmărit dacă WA determină o creștere susținută a activității fizice, singură sau cu ajutorul unei componente de sănătate mobilă.

Studiul a inclus aproximativ 1.400 de prediabetici (hemoglobina glicozilată HbA1c 6-6,5%), care au fost împărțiți în mod aleator în trei grupuri:

  1. CON, control, cei care au primit o broșură informațională;
  2. WA, cei care au urmat programul WA cu un grup de suport anual;
  3. WA+, cei care au urmat programul WA și au primit mesaje telefonice automatizate pentru: a le reaminti să utilizeze pedometrul, a le seta ținte și a le oferi feedback; plus două convorbiri telefonice anuale.

Obiectivul primar al studiului a fost activitatea fizică ambulatorie zilnică (nr. pași/zi) la 48 de luni. A mai fost urmărit și procentul de persoane care au atins ținta de 150 de minute de exercițiu fizic moderat sau viguros pe săptămână. Au fost realizate urmăriri ale participanților la 12 și 48 de luni. Au fost disponibile date accelerometrice de la 74% dintre participanți la 12 luni și de la 73% dintre participanți la 48 de luni.

La 12 luni programul WA+ a obținut creșteri modeste, dar semnificative clinic ale activității fizice, dar acestea nu s-au menținut la 48 de luni. La 12 luni, grupul WA+ și-a crescut activitatea ambulatorie zilnică cu 547 de pași, iar procentul celor care au atins ținta de activitate fizică săptămânală a fost de 1,61 ori mai mare față de CON.

Studiul S-LITE adaugă un alt beneficiu adus de exercițiul fizic, alături de cele cunoscute: îmbunătățirea calității vieții, a funcției cognitive și scăderea riscului de dezvoltare a demențelor (inclusiv a bolii Alzheimer), a hipertensiunii arteriale (HTA), a diabetului zaharat de tip 2 (DZ2), a 8 tipuri de cancer (printre care esofagian, mamar, colonic, pulmonar, renal).

Cu toate că „oricine poate să își îmbunătățească dramatic starea de sănătate prin mișcare”, așa cum a declarat Brett P. Giroir, Secretar adjunct pentru sănătate în SUA, există încă dificultăți în integrarea exercițiului fizic în cadrul vieții tuturor persoanelor, așa cum ne-a arătat și studiul PROPELS.

Citește și:


➤