#ESCCongress. Stilul de viață sedentar implică dublarea riscului de deces prematur

  • Health literacy
Cătălina Mărculescu
02 septembrie 2019
Citit de 2077 ori.

Un nou studiu prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie, Paris 2019, atestă avantajele pe care le are activitatea fizică asupra organismului uman.

“Studiul a evidențiat impactul pozitiv pe care stilul de viață activ îl are asupra stării de sănătate. Astfel, prin alegerea unui stil de viață sănătos se reduce probabilitatea de dezvoltare a unor probleme cardiovasculare și nu numai. Aceste beneficii se regăsesc și în cazul persoanelor care, pe parcursul vieții, au avut o atitudine sedentară. Contează nu atitudinea anterioară, ci consecvența din prezent a persoanei în cauză”, a declarat autoarea studiului, Dr. Trine Moholdt, Universitatea de Știință și Tehnologia, Trondheim, Norvegia

Scopul acestui studiu a fost de a evalua modul în care modificările activității fizice timp de 22 de ani au fost legate de decesul ulterior din diverse cauze, inclusiv cele cardiovasculare. Majoritatea studiilor au cercetat relația dintre activitatea fizică și longevitate pe o perioadă scurtă de timp. Ținând cont de schimbările comportamentale ale persoanelor, este important ca această relație să fie urmărită o perioadă mai lungă de timp, investigând modul în care aceste schimbări se raportează la riscul de deces în viitor.

abonare

În prezent, se recomandă 150 de minute pe săptămână de activitate moderată sau 75 de minute de activitate mai intensă.

“Nivelurile de activitate fizică, chiar și sub cele recomandate, vor oferi beneficii pentru sănătate. De exemplu, puteți merge la cumpărături pe jos, în loc să conduceți, puteți coborî din metrou cu o stație mai devreme, puteți folosi scările în detrimentul liftului”, a declarat Dr. Trine Moholdt

În studiu HUNT au fost incluși 23.146 bărbați și femei, locuitori din Norvegia, cu vârste de peste 20 de ani în următoarele perioade: 1984-1986, 1995-1997, 2006-2008, datele finale fiind preluate din primul și al treilea chestionar. La toate aceste intervale, persoanele au fost întrebate de frecvența și durata activității fizice.

Activitatea fizică a fost clasificată astfel:

  • Inactiv;
  • Moderat (mai puțin de două ori pe săptămână);
  • Crescut (mai mult de două ori pe săptămână).

Datele privind activitatea fizică au fost corelate cu „Norwegian Cause of Death Registry” până la sfârșitul anului 2013. Riscul de deces la fiecare grup de activitate fizică a fost comparat cu grupul de referință (cei care au raportat un nivel ridicat de exerciții fizice în timpul ambelor supravegheri). Analizele au fost ajustate pentru factori cunoscuți care influențează prognosticul: indice de masă corporală, vârsta, sexul, fumatul, tensiunea arterială și nivelul de educație.

În comparație cu grupul de referință, persoanele care au fost inactive atât în 1984-1986, cât și în 2006-2008 aveau o probabilitate de două ori mai mare de deces și de 2,7 ori mai mare de risc de deces din cauze cardiovasculare. Cei cu activitate moderată au avut cu 60%, respectiv cu 90%, mai mare riscul de deces de orice cauză, respectiv de deces de cauză cardiovascular, în comparație cu grupul de referință.

Riscul de deces corelat cu activitatea fizică
Riscul de deces corelat cu activitatea fizică

În ceea ce privește subiecții care și-au modificat nivelul de activitate fizică, de la inactiv la foarte activ, aceștia au avut un risc de deces încadrabil între riscul pentru cei inactivi și cel cei foarte activi. Invers, cei care și-au modificat nivelul de activitate fizică de la foarte activi la inactivi, au avut un risc de deces aproape ca cei care au fost inactivi pe tot parcursul studiului.

“Datele noastre indică faptul că se poate compensa un stil de viață anterior inactiv. Activitatea fizică ne ajută să trăim mai mult și mai bine ” a declarat Dr. Trine Moholdt.

Citește și:


➤