România, locul 2 în UE în privința sedentarismului. Parteneriat pentru prevenție între Centrul pentru Inovație în Medicină și Institutul Sportiv Român

  • Health literacy



Inactivitatea fizică este acum identificată drept al patrulea factor de risc principal pentru mortalitatea globală. Lipsa activității fizice este în creștere în multe țări, iar acest lucru poate avea implicații majore atât pentru prevalența bolilor netransmisibile, cât și pentru sănătatea generală a populației mondiale. În România, activitatea fizică este aproape inexistentă, iar numărul persoanelor care nu fac sport este într-o continuă creștere.

Locul 2 în Europa în privința sedentarismului

abonare

Aproape trei sferturi din români petrec cel puțin două ore și jumătate pe zi stând jos, în fața calculatorului sau în fața televizorului. Datele se desprind din cel mai recent Eurobarometru întocmit de Comisia Europeană, care evidențiază relația românilor cu activitatea fizică, o relație aproape inexistentă.

România ocupă locul 2 în UE în privința sedentarismului
România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană în privința sedentarismului

Concret, în România, 51% din români nu se implică niciodată în activități fizice, în timp ce 69% dintre respondenții români la Eurobarometru susțin că nu au realizat nicio activitate fizică viguroasă în ultima săptămână. Activitatea fizica poate preveni bolile cardiovasculare, obezitatea, diabetul zaharat și chiar unele forme de cancer.

Eurobarometrul Comisiei Europene evidențiază că, la ora actuală, față de anul 2013, numărul persoanelor care se implică în activități fizice pentru a-și îmbunătăți sănătatea a scăzut cu 12%. Din punctul meu de vedere, guvernanții și politicienii vor continua să considere sportul o chestiune minoră, dacă nu vor înțelege funcțiile și importanța practicării acestuia în cadrul societății, așa cum este ea acum”, a declarat Adrian Socaciu, președintele Institutului Sportiv Român.

Relația românilor cu activitatea fizică
Peste 60% dintre respondenți nu au realizat nici o activitate fizică viguroasă sau moderată, în ultima săptămână

Cel mai grav este că, potrivit datelor Comisiei Europene, numărul românilor care nu fac sport a crescut față de anul 2013, țara noastră ocupând locul doi la nivel european din perspectiva sedentarismului, care favorizează apariția unor patologii precum bolile cardiovasculare sau diabetul zaharat. Mai mult, inactivitatea fizică este identificată, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, ca fiind al patrulea factor de risc principal pentru mortalitatea globală.

„Ceea ce lipsește este un parteneriat real între trei domenii esențiale pentru sănătatea populației: sportul, sănătatea și educația”, completează Adrian Socaciu.

Asta în contextul în care, conform Organizației Mondiale a Sănătății, copiii și tinerii cu vârsta cuprinsă între 5 și 17 ani ar trebui să cumuleze zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică cu intensitate moderată.

„Activitatea fizică este încă o valoare subapreciată în ecosistemul de sănătate din România. Organizația Mondială a Sănătății recunoaște beneficiile pe care mișcarea le aduce atât pentru prevenția bolilor cronice, cât și pentru managementul unor boli precum obezitatea și diabetul zaharat, bolile cardiovasculare sau unele tipuri de cancer. Centrul pentru Inovație în Medicină realizează împreună cu Institutul Sportiv Român un parteneriat pe cât de natural, pe atât de binevenit în peisajul autohton. Până acum, din păcate, sportul și sănătatea s-au intersectat mult prea puțin, mult prea rar și fără a avea continuitate și o viziune comună de dezvoltare”, a declarat Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Lipsa de motivație unul dintre motivele principale pentru inactivitatea fizică
Numărul persoanelor care nu se implică în alte activități fizice este în creștere

„Mizând pe prevenție, România poate să consume cu mai mare eficiență fondurile destinate programelor naționale pentru bolile cronice, dar pentru aceasta trebuie să se dezvolte programe pilot adaptate la specificul cultural local care să arate, de exemplu, valoarea adusă de un program național de mers pe jos, în pas alert”, a completat Dr. Marius Geantă.

România nu stă foarte bine nici din prisma implicării în activități de voluntariat sportive. Așadar, doar 2% din respondenții la Eurobarometrul Comsiei Europene se implică în astfel de acțiuni, procentul fiind în scădere față de anul 2013, când au fost făcute măsurători similare. Același Eurobarometru mai notează că doar 2% din respondenți sunt membrii unui club sportiv, 5% sunt membrii unui centru fitness, 1% sunt membrii unui club socio-cultural, 19% altul, 71% nu sunt membrii niciunui club.

Citește și: