#ASCO24. Cea mai lungă perioadă de supraviețuire în cancerul pulmonar avansat, ALK pozitiv, înregistrată la pacienții care au primit lorlatinib

  • Oncologie



După o perioadă de monitorizare de 5 ani, datele din studiul clinic CROWN arată că administrarea lorlatinib continuă să prezinte beneficii spectaculoase asupra supraviețuirii în absența progresiei (PFS, progression-free survival) în comparație cu crizotinib, la pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular (NSCLC) avansat, pozitiv pentru mutațiile ALK. Pe parcursul perioadei extinse de monitorizare, nu au fost identificate noi probleme referitoare la profilul de siguranță al terapiei cu lorlatinib.

Aceste rezultate au fost prezentate în cadrul întâlnirii ASCO (American Society of Clinical Oncology) din 2024, care a avut loc luna aceasta în Chicago, Statele Unite. Studiul clinic de fază III CROWN a inclus aproape 300 de pacienți cu NSCLC avansat, netratat anterior, pozitiv pentru mutațiile ALK. Aceștia, în mod randomizat, au primit fie lorlatinib, fie crizotinib.

abonare

Principalele concluzii:

  • Mediana PFS nu a fost atinsă în urma tratamentului cu lorlatinib, în timp ce la pacienții care au primit crizotinib a fost de puțin peste 9 luni
  • Rata PFS la 60 de luni a fost de 60% pentru tratamentul cu lorlatinib şi de 8% pentru terapia cu crizotinib
  • Peste 90% dintre pacienții care au primit lorlatinib nu au prezentat progresie intracraniană

Rezultatele prezentate în cadrul ASCO 2024 pentru administrarea lorlatinib la pacienții cu NSCLC au un impact fără precedent, astfel că acest tratament setează un nou standard de eficacitate pentru terapiile țintite pentru cancer. Aceasta este cea mai îndelungată PFS raportată vreodată pentru pacienții cu NSCLC avansat, terapia cu inhibitorii ALK din generaţia a doua (brigatinib şi alectinib) asociind o rată PFS la 3 ani de aproximativ 45%. Impactul administrării lorlatinib s-a menţinut indiferent de subgrupurile analizate de pacienţi.

Impactul pozitiv la pacienţii cu metastaze cerebrale al terapiei cu lorlatinib este, de asemenea, fără precedent:

  • Mediana PFS în urma tratamentului cu lorlatinib nu a fost atinsă încă, în comparaţie cu 6 luni pentru crizotinib
  • Peste jumătate dintre pacienţii cu metastaze cerebrale la înrolarea în studiu nu au prezentat progresia bolii la 60 de luni
  • La 60 de luni, peste 90% dintre pacienţii care au primit lorlatinib nu au prezentat progresie intracraniană, faţă de puţin peste 20% pentru crizotinib
  • La finalul terapiei cu lorlatinib, nu a au fost detectate în ADN-ul circulant tumoral mutaţii ALK emergente

Eficacitatea inhibitorilor ALK împotriva neoplaziilor pozitive pentru mutaţiile ALK a fost din ce în ce mai ridicată cu fiecare generaţie dezvoltată. După autorizarea comercializării lorlatinibului, utilizarea sa în clinică a fost variabilă, fiind adesea utilizat abia după administrarea unor inhibitori ALK din generaţiile anterioare. Totodată reticenţa faţă de utilizarea lorlatinibului a fost determinată de profilul său de siguranţă particular în raport cu cel al terapiilor din aceeaşi clasă.

ASCO 2024 annual meeting
Sursa foto: Unsplash

În cadrul studiului CROWN, aproape toţi participanţii din ambele grupuri de studiu au prezentat evenimente adverse, indiferent de grad. Evenimente adverse de grad 3/4 au fost prezente la aproape 80% dintre pacienţii care au primit lorlatinib, determinând reducerea dozei la 23%, întreruperea temporară a tratamentului la 62% şi întreruperea definitivă la 11% dintre aceştia. Cele mai frecvente evenimente adverse asociate cu administrarea lorlatinib au fost hipercolesterolemia, hipertrigliceridemia, edemele, neuropatia periferică, creşterea în greutate, tulburări cognitive şi alterarea stării de dispoziţie.

Aceste evenimente adverse pot fi rezolvate cu succes prin modificări ale dozei, iar, conform unui analize realizate în cadrul studiului CROWN, reducerea dozei în primele 16 săptămâni de tratament nu a alterat eficacitatea lorlatinibului.

Citeşte şi: