#ASH19. Recăderile pacienților cu leucemie acută limfoblastică, tratați cu terapii CAR-T, ar putea fi evitate prin infuzii de celule T-APC

  • Acces la inovație
Dr. Carmina Georgescu
31 decembrie 2019
Citit de 3480 ori.

O a doua infuzie de celule T ar putea preveni recăderile la pacienții care au fost tratați prin terapia CAR-T (chimeric antigen receptor T cell), conform unor date noi din primul studiu clinic uman realizat pe un grup mic de pacienți. Aceste infuzii cu celule T prezentatoare de antigen (T-APC) a determinat persistența celulelor CAR-T după ziua 63 de tratament pentru majoritatea pacienților.

Studiul clinic care a evaluat CD19 T-APC, a demonstrat capacitatea de a fabrica cu succes aceste celule din produse de afereză colectate și depozitate pentru a produce celule CAR-T. Rezultatele studiului au fost prezentate la Întâlnirea Anuală a Societății Americane de Hematologie (ASH 2019).

abonare

“Dovezile preliminare ale eficacității celulelor CD 19 T-APC de a amplifica secundar numărul celulelor CAR-T, sugerează potențialul acestora de a crește durabilitatea persistenței celulelor CAR-T și, sperăm, de a conduce către remisiuni mai durabile”, a declarat cercetătorul principal al studiului, Prof. Dr. Colleen Annesley, Seattle Children’s Hospital, Department of Pediatrics University of Washington.

Terapia CAR-T a schimbat paradigma în tratamentul copiilor și adulților tineri cu leucemie acută limfoblastică (ALL) refractară la tratament sau recidivată. Imunoterapia cu celule CD19 specifice CAR-T realizează remisiune, fără boală minimă reziduală, la aproape toți pacienții tratați (93%). Totuși, recăderea se produce la aproximativ jumătate dintre pacienți și se asociază frecvent cu pierderea precoce a persistenței celulelor CAR-T.

Costimulare T-APC cu CAR-T
Sursa foto: Reasearch Gate

Pacienții cu încărcătură mică antigenică CD19 (<15% totalul de CD19 la nivel medular, înainte de depleția limfocitelor) asociază persistență mai mică a celulelor CAR-T, demonstrată prin aplazia celulelor B. În plus, același lucru este valabil și pentru pacienții cu recrutare rapidă a celulelor CAR-T în sângele periferic între zilele 10-14 de tratament.

Studiul pilot de faza 1, PLAT-03, a evaluat abilitatea și siguranța de a administra un al doilea produs bazat pe celule T pentru a crește persistența pe termen lung a celulelor CAR-T. S-a pornit de la ipoteza că expunerea episodică la antigene utilizând celule T prezentatoare de antigen ar putea declanșa proliferarea și reactivarea celulelor CD19 CAR-T, ceea ce ar conduce către persistența celulelor CAR-T și scăderea riscului de recădere a bolii.

Până în prezent au fost înrolați 14 pacienți cu vârsta cuprinsă între 8 și 26 de ani. Dintre aceștia, 8 aveau o încărcătură scăzută a celulelor CD19, 5 cu recrutare rapidă a celulelor CAR-T și un pacient cu pierdere precoce a persistenței celulelor CAR-T și cu reinfuzie a celulelor CD19 CAR-T.

Celulele T-APC au fost produse cu succes pentru toți pacienții, însă 2 au pierdut persistența celulelor CAR-T înainte de infuzia celulelor T-APC, astfel încât au fost neeligibili pentru a continua studiul. În final, 12 pacienți au primit cel puțin un rapel de celule T-APC.

Dintre cei 11 pacienți cu încărcătură scăzută antigenică CD19 sau cu recrutare celulară T rapidă, 9 au obținut persistența celulelor CAR-T și după ziua 63. La ultimul control, 5 pacienți continuau să aibă persistența celulelor CAR-T după o durată medie de 13,6 luni. Recăderea s-a produs la 3 pacienți. Rata medie de supraviețuire fără urme de boală la 1 an a fost de 71%.

La 3 pacienți s-a observat un număr mai mare de celule CAR-T în sângele periferic după doza de celule T-APC decât după infuzia inițială de celulele CAR-T.

În ceea ce privește reacțiile adverse, un pacient a înregistrat un episod febril de grad 3 după infuzie. Nu s-au mai observat alte evenimente adverse de grad mai mare de 2, nici vreun caz de sindrom de eliberare de citokine sau neurotoxicitate.

“Nimeni nu folosește celulele T-APC pentru a amplifica celulele CAR-T în acest mod. Sperăm că în viitor această abordare să poată fi aplicată și în alte forme de cancer” – Prof. Dr. Colleen Annesley.

Citește și:


➤