Studiul BEAT-MS. Terapiile biologice versus transplantul de celule stem hematopoietice în scleroza multiplă

  • Acces la inovație



Începutul anului 2020 a adus o nouă inițiativă științifică în domeniul sclerozei multiple (SM) recurent remisive: un studiu comparativ, menit să evalueaze eficiența auto-transplantului de celule stem hematopoietice (AHSCT), față de terapia biologică de ultimă generație.

BEAT-MS reprezintă inițiativa diviziei Immune Tollerance Network din cadrul Institutului Național de Boli Alergice și Infecțioase (NIAID) din Statele Unite și își propune să analizeze evoluția pe termen lung, de 6 ani, a pacienților adulți diagnosticați anterior cu scleroză multiplă, forma recurent remisivă (RRMS), după intervenția de transplant autolog de celule stem, comparativ cu progresul obținut de administrarea unei singure terapii biologice dintre următoarele: natalizumab (Tysabri), alemtuzumab (Campath, Lemtrada), ocrelizumab (Ocrevus) sau rituximab (Rituxan).

abonare

Studiul va include 156 de participanți adulți, cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani, din 19 locații din SUA și Marea Britanie. Încadrarea pacienților se va face aleatoriu, într-unul din cele două grupuri de tratament:

  • grupul de AHSCT;
  • grupul de terapie avansată, care implică administrarea unui singur tratament dintre cele mai bune disponibile în practica medicală.

Obiectivele studiului includ:

  • urmărirea perioadei de timp dintre debutul tratamentului și primul puseu de SM sau deces;
  • investigarea răspunsului sistemului imunitar la cele două tipuri de intervenții;
  • comparația evoluției celor două grupuri de tratament în ceea ce privește activitatea bolii, severitatea, calitatea vieții dar și cost-eficiența pe termen lung.

Pacienții vor fi urmăriți timp de 6 ani de către medici specialiști neurologi, prin măsurarea scalei de dizabilitate EDSS (Expanded Disability Status Scale).

“Pentru foarte mulți dintre pacienții cu SM, activitatea de zi cu zi reprezintă o provocare. Transplantul autolog de celule stem are potențialul de a reduce progresia bolii și de a elimina nevoia de tratament pe termen lung. Cu toate acestea, trebuie să fim siguri că raportul risc-beneficiu este în avantajul pacientului”, explică dr. Anthony Fauci, directorul NIAID.

Care este eficiența auto-transplantului de celule stem hematopoietice?

În ultimii 15 ani au fost dezvoltate peste 10 tipuri de molecule, aprobate de FDA pentru tratamentul sclerozei multiple, dintre care 4 terapii biologice. Auto-transplantul de celule stem hematopoietice s-a dovedit a fi o opțiune terapeutică în urma rezultatelor studiului de fază II HALT-MS, publicate în 2017. Participanții au fost monitorizați timp de 5 ani,  ulterior dovedindu-se că procedura de transplant a redus gradul de dizabilitate fizică la aproximativ 70% dintre pacienți.

Consecutiv datelor obținute atât despre eficiența, cât și despre profilul de siguranță al AHSCT, a fost inițiat studiul MIST, primul studiu internațional multicentric, ce a avut drept obiectiv analiza comparativă a transplantului autolog de celule stem hematopoietice și administrarea de terapii modificatoare de boală (DMTs). Rezultatele au ilustrat un eșec al terapiei convenționale, adică administrare de DMTs, la 67% dintre pacienți comparativ cu numai 6% din grupul participanților la care s-a efectuat transplantul.   

Scleroza multipla medicamente cronologie
Cronologia și evoluția opțiunilor terapeutice în scleroza multiplă. Adaptat după BMJ.

Opțiunile terapeutice menite să modifice evoluția bolii sunt într-o evoluție continuă. Moleculele precum interferon-beta 1a, 1b și glatiramer acetat au constituit prima linie terapeutică foarte mult timp și sunt în continuare utilizate la scară largă, având în vedere eficiența și profilul de siguranță solid ale acestora.

Terapiile biologice reprezintă la momentul actual cea mai bună variantă existentă în practica medicală curentă pentru tratamentul sclerozei multiple forma remitent-remisivă. Cu toate acestea, indicațiile de instituire a tratamentului biologic restrâng grupul de pacienți care pot beneficia de astfel de molecule. În România, la momentul actual, există toate cele 4 terapii biologice aprobate FDA și EMA: natalizumab, alemtuzumab, daclizumab, ocrelizumab.

În ce constă auto-transplantul de celule stem hematopoietice?

Auto-transplantul de celule stem hematopoietice este din ce în ce mai utilizat în afecțiunile autoimune ale sistemului nervos. Scopul procedurii este de a regenera sistemul imunitar pornind de la celulele de bază, celulele stem, care nu prezintă încă modificările patologice caracteristice celulelor mature. Conceptul de auto-transplant presupupune înlocuirea celulelor din sânge cu rol în imunitatea dobândită, precum limfocitele cu memorie care acționează disfuncțional împotriva anumitor structuri din țesutul nervos, cu elemente figurate normale.

Beat ms scleroza multipla transplant celule stem
Procedura transplantului autolog de celule stem hematopoietice. Adaptat după MS Trust.

Reușita transplantului autolog depinde atât de proliferarea ulterioară a celulelor stem transplantate, cât și de distrugerea inițială a elementelor figurate patogenice. Regimul de condiționare non-mieloablativ presupune administrarea pre-transplant de tratament imunosupresor în doze convenționale, întocmai pentru a facilita proliferarea celulelor stem și implicit a limfocitelor cu funcție fiziologică normală.

Neuron sistem nervos creier
Scleroza multiplă este o boală demielinizantă, cu un impact potențial major asupra calității vieții pacientului.

Scleroza multiplă este o afecțiune cronică, demielinizantă, a sistemului nervos central și afectează în principal adulții tineri, reprezentând principala cauză de dizabilitate pentru această categorie de vârstă. Din punct de vedere clinic, este caracterizată de episoade de deficite focale ce corespund zonelor cerebrale sau spinale afectate, spre exemplu deficite motorii sau tulburări de vedere. Manifestările neurologice debutează într-o manieră periodică la majoritatea pacienților, așa-numitele pusee, ce se pot manifesta în mod recurent, în forma recurent-remisivă sau progresiv, în formele primar progresive. Astfel sunt recunoscute 4 tipuri de scleroză multiplă:

  1. Sindromul clinic izolat (CIS);
  2. Forma recurent-remisivă (RRMS);
  3. Forma primar progresivă (PPMS);
  4. Forma secundar progresivă (SPMS).

Diagnosticul sclerozei multiple este complex și include atât criterii clinice riguros examinate de medicul neurolog, cât și criterii imagistice, obținute prin intermediul rezonanței magnetice (RMN).

Recent, s-a desfășurat online congresul MS Virtual 2020, organizat de ACTRIMS și ECTRIMS. Dacă sunteți medic sau profesionist din domeniul sănătății și sunteți interesat de cele mai importante noutăți în scleroza multiplă de la MSVirtual 2020, vă invităm să vă creați cont pe platforma Medic.raportuldegarda.ro.

Citește și: