Cazurile de cancer renal s-a putea dubla până în 2050. Obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială și fumatul sunt principalii factori de risc
Un nou studiu publicat în European Urology arată că numărul cazurilor de cancer renal ar putea să se dubleze la nivel mondial până în anul 2050, fiind determinat în principal de factori de risc legați de stilul de viață, precum obezitatea, fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială și lipsa activității fizice.
Studiul a utilizat date din Observatorul Global al Cancerului al Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, analizând atât ratele de incidență și mortalitate actuale, cât și proiecțiile viitoare. În 2022, au fost raportate la nivel global 434.840 de cazuri noi de cancer renal și 155.953 de decese. Până în 2050, se estimează că aceste cifre vor crește la 745.791 de cazuri noi (+72%) și 304.861 de decese (+96%), în principal ca urmare a creșterii și îmbătrânirii populației. Incidența variază semnificativ între regiuni: cele mai mari rate standardizate pe vârstă s-au înregistrat în Belarus (14.1 cazuri la 100.000 de locuitori), iar cele mai scăzute în Sierra Leone (0.04 cazuri la 100.000). Ca distribuție geografică, 35% dintre cazuri au fost înregistrate în Asia, 34% în Europa, 18% în America de Nord, 8% în America Latină, 4% în Africa și 1% în Oceania.
Diferențe majore se observă și în ceea ce privește rata de supraviețuire. Pe o proiecție de 5 ani, aceasta variază de la 40% în regiunile cu acces redus la îngrijiri medicale până la 75% în țările mai dezvoltate, unde există programe de depistare precoce prin imagistică de rutină și acces la chirurgie, terapii sistemice și radioterapie.
Studiul a evidențiat și rolul predispoziției genetice. Aproximativ 5–8% dintre cazurile de cancer renal sunt determinate de mutații ereditare. Gene-cheie implicate includ VHL, ELOC, TSC1/2, MET, FLCN, PRDM10, SDH (A/B/C/D), MiTF, CDC73, FH, PTEN, BAP1, SMARCB1, CHEK2, MUTYH, BRCA2, ATM și APC. Testarea genetică este recomandată pacienților diagnosticați la vârste tinere, celor cu tumori bilaterale sau multifocale, precum și persoanelor cu istoric familial de cancer renal. Identificarea acestor mutații permite o monitorizare mai atentă și strategii de prevenție adaptate riscului individual.
Cancerul renal nu este o boală unică, ci o entitate heterogenă. Clasificarea Organizației Mondiale a Sănătății include mai multe subtipuri: carcinomul renal cu celule clare (ccRCC), cel mai frecvent, carcinomul papilar (pRCC) și carcinomul cu celule cromofobe (chRCC), dar și forme mai rare precum tumorile metanefrice, mixte epiteliale și stromale, mezenchimale sau embrionare. Aceste diferențe histologice influențează atât evoluția bolii, cât și răspunsul la tratament.
Cercetătorii avertizează că, dacă aceste tendințe actuale se mențin, boala va reprezenta o provocare globală majoră, cu implicații importante pentru pacienți, clinicieni și sistemele de sănătate. Pregătirea pentru creșterea numărului de cazuri va necesita o abordare dublă: programe de prevenție țintite pentru reducerea factorilor de risc modificabili și asigurarea unui acces echitabil la depistare precoce, testare genetică și tratamente moderne.
Citește și:
- #ESMO18. Cancerul renal, risc scăzut de recurență sub tratament cu avelumab și axitinib
- O nouă imunoterapie este compensată în România: nivolumab, contract cost-volum semnat pentru cancerul pulmonar și cancerul renal
- #ASCO18: Excizia totală a rinichiului, inutilă pentru pacienții cu metastaze renale multiple la momentul diagnosticării