#ECAC5: Activitatea fizică – Măsuri de sănătate publică pentru o populație cât mai activă
Nivelul scăzut de activitate fizică în Europa are consecințe majore asupra sănătății populației, contribuind la apariția bolilor netransmisibile, inclusiv cancerului de colon și sân, și la mortalitate prematură. Estimările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), arată că dacă populația Uniunii Europene ar atinge nivelul minim recomandat de activitate fizică, până în 2050 ar putea fi prevenite peste 11.5 milioane de cazuri de boli netransmisibile și cel puțin 10.000 de decese premature anual, reducând semnificativ atât povara asupra sistemelor de sănătate, cât și costurile economice asociate.
Conform Codului european împotriva cancerului- ediția a cincea (ECAC5), creșterea nivelului de activitate fizică reprezintă o prioritate majoră pentru reducerea poverii cancerului în Europa. Este esențial ca factorii de decizie să creeze condiții și medii care să faciliteze practicarea activității fizice, făcând-o o alegere ușoară pentru întreaga populație.
Practicați zilnic activități fizice. Limitați timpul în care stați așezat(ă).
Articolul și infograficul fac parte din campania de promovare a Codului European împotriva Cancerului (ECAC5) derulată de Inomed în cadrul proiectului 4P-CAN.
La nivel global, aproape o treime dintre adulți nu fac suficientă mișcare, iar numărul persoanelor sedentare este în continuare în creștere, ceea ce ridică îngrijorări majore pentru sănătatea publică. Diferențele regionale și de gen sunt semnificative: femeile și adulții peste 60 de ani prezintă cea mai mare prevalență a sedentarismului, evidențiind necesitatea unor politici sensibile la gen și vârstă. Fără intervenții suplimentare și politici publice integrate, obiectivul OMS de reducere a sedentarismului cu 15% până în 2030 este puțin probabil să fie atins.
În 2019, nivelul scăzut de activitate fizică a fost responsabil pentru aproape 152.000 de decese în UE și peste 2.1 milioane de ani de viață ajustați pentru dizabilitate. Costurile economice sunt estimate la 80.4 miliarde euro anual. Lipsa mișcării contribuie la aproximativ 10% dintre cancerele de colon și 9% dintre cancerele de sân în Europa. Activitatea fizică regulată ajută la reglarea glicemiei, susține sistemul imunitar, contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase și reduce inflamația cronică. În același timp, perioadele prelungite petrecute în șezut cresc riscul de cancer, indiferent de nivelul general de activitate.
Direcții strategice de acțiune
Reducerea ratei sedentarismului și a riscului de cancer asociat acesteia necesită măsuri clare, aplicate consecvent la nivel național și local.
Acordarea de stimulente fiscale pentru utilizarea bicicletei sau a altor forme de transport activ, investițiile în trotuare sigure, piste pentru biciclete și iluminat adecvat, precum și dezvoltarea unui transport public accesibil tuturor pot transforma deplasările zilnice într-o oportunitate de activitate fizică. O planificare urbană care include spații verzi și zone sigure pentru mers pe jos încurajează mișcarea atât în orașe, cât și în mediul rural.
Școala are un rol esențial în formarea obiceiurilor sănătoase. Menținerea sau consolidarea orelor obligatorii de educație fizică, alături de alocarea unui timp suficient și de programe adaptate fiecărei etape de dezvoltare, contribuie la creșterea nivelului de activitate fizică în rândul copiilor și adolescenților. Este important ca elevii cu dizabilități sau nevoi speciale să fie incluși prin metode și activități adaptate, pentru a asigura participarea tuturor.
La locul de muncă, reducerea timpului petrecut în șezut poate fi susținută prin măsuri simple, cum ar fi mobilier ergonomic, birouri reglabile sau introducerea pauzelor active. Implicarea angajatorilor prin programe de wellness și prin stimulente dedicate poate crește participarea angajaților la activități fizice regulate.
Sistemul de sănătate poate sprijini prevenția prin integrarea recomandărilor de activitate fizică în consultațiile de rutină. Prescripția de activitate fizică și formarea personalului medical pentru a oferi sfaturi clare și adaptate fiecărui pacient consolidează rolul prevenției în reducerea bolilor netransmisibile.
Este necesară reducerea inegalităților în accesul la mișcare. Crearea de spații sigure și accesibile și dezvoltarea de programe comunitare adaptate contextului cultural și social pot elimina barierele care afectează în special grupurile vulnerabile.
Informarea populației rămâne o componentă esențială. Actualizarea și promovarea ghidurilor privind activitatea fizică, împreună cu campanii publice regulate, pot crește gradul de conștientizare a beneficiilor mișcării pentru prevenirea cancerului și a altor boli.
Monitorizare și responsabilitate
Eficiența acestor măsuri depinde de urmărirea constantă a modului în care sunt puse în aplicare. Este necesară evaluarea regulată a politicilor implementate în școli, la locul de muncă și la nivel comunitar, pentru a înțelege ce funcționează și unde sunt necesare ajustări. Colectarea periodică de date privind nivelul de activitate fizică și comportamentele sedentare ale populației oferă baza pentru decizii informate și pentru utilizarea eficientă a resurselor publice.
Citește și:
- CE SPUN STUDIILE: despre efectul activității fizice asupra sănătății
- 150 de minute de activitate fizică săptămânală reduc riscul de deces de cauză cardiovasculară la persoanele cu diabet
- STUDIU. Riscul de anxietate este redus de 10 minute pe zi de activitate fizică moderat-intensă