#FHAware2024. Dr. Marius Geantă: „Mulți cetățeni sunt conștienți de impactul bolilor cardiovasculare, însă foarte puțini recunosc rolul factorilor genetici”
Anual, pe 24 septembrie este marcată Ziua Mondială dedicată Hipercolesterolemiei Familiale, o boală genetică subdiagnosticată, care afectează metabolismul lipidelor și, astfel, conduce la niveluri sanguine ridicate de colesterol și la un risc cardiovascular crescut. Cu ocazia acestei zile FH Europe a organizat un eveniment online care abordează tema importanței screening-ului pentru HF, în contextul Planului European pentru Sănătatea Cardiovasculară.
Evenimentul a oferit o privire de ansamblu asupra implementării screening-ului HF, explorând trei perspective, trei modele de implementare care au același scop, însă care se desfășoară în țări diferite – România, Norvegia și Cipru.
Bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru cele mai multe decese, atât la nivel global cât și în România. Povara economică asociată acestor afecțiuni este uriașă, ajungând la aproape 300 de miliarde de euro anual. În 2022, EACH (European Alliance for Cardiovascular Health) a lansat „Cardiovascular Health Plan for Europe”, plan care urmărește să reducă numărul deceselor premature și al celor care pot fi prevenite, să îmbunătățească accesul la teste care adresează riscul cardiovascular și să asigure prioritizarea strategiilor dedicate sănătății cardiovasculare în UE.
Atitudini și percepții cu privire la sănătatea cardiovasculară, în România
Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a prezentat în premieră rezultatele inițiale ale proiectului PERFECTO, privind cunoștințele populației generale ale cetățenilor cu privire la sănătatea cardiovasculară, cauzele colesterolului ridicat și importanța screening-ului.
Pe de-o parte, majoritatea oamenilor conștientizează povara bolilor cardiovasculare, atât din punct de vedere al incidenței cât și al riscului asociat. Pe de altă parte, există discrepanțe în cunoștințele generale cu privire la importanța și rolul jucat de factorii de risc. În timp ce există un grad de conștientizare asupra faptului că factorii de risc ce țin de stilul de viață (alimentația, activitatea fizică etc) au o pondere semnificativă în sănătatea cardiovasculară, atitudinile se schimbă când vine vorba despre factorii de risc genetici și contribuția lor în riscul crescut de colesterol.
„Mulți cetățeni sunt conștienți că bolile cardiovasculare reprezintă cea mai mare povară, recunosc rolul factorilor de risc care privesc stilul de viață, însă foarte puțini dintre ei recunosc rolul factorilor genetici și contribuția acestora în riscul crescut de colesterol. Oamenii au așteptări mari în special de la medicii lor de familie. Se așteaptă ca aceștia să îi informeze despre metode de prevenție, programe de screening, să le ofere informații despre diverse boli. Însă atunci când sistemul este atât de axat pe spitale și pe tratarea bolilor, rolul medicilor de familie se schimbă” – Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină.
România ține cu greu pasul când vine vorba despre inovație în sănătate
Viteza cu care avansează lucrurile în domeniul sănătății poate fi copleșitoare de multe ori, în special pentru acele sisteme greu adaptabile și rigide, care nu văd o valoare reală în inovație. Deși România încearcă să țină pasul cu restul Europei, este în continuare dificil să ne aliniem cu inovațiile în sănătate, devenind o adevărată provocare când vine vorba de adoptarea și implementarea lor.
„Când vine vorba despre inovație, discrepanțele sunt din ce în ce mai mari. Acum ne aflăm într-o poziție în care cetățenii așteaptă din partea medicilor de familie ca aceștia să le ofere informații, pe de o parte, și să ia inițiativă pe de altă parte, în timp ce medicii de familie nu se află în poziția de a le satisface aceste nevoi cetățenilor (din lipsa timpului, a capacității și uneori chiar a motivației financiară). În altă ordine de idei, trăim într-un mediu care se dezvoltă extrem de repede din punct de vedere al sănătății și este foarte dificil să ținem pasul cu aceste avansuri” – continuă Dr. Marius Geantă, în cadrul evenimentului susținut cu ocazia Zilei Mondiale a Hipercolesterolemiei Familiale.
Coordonarea și consistența serviciilor medicale pe teritoriul țării sunt factori esențiali într-un sistem sănătos
Prof. Kirsten Holven, University of Oslo, National Advisory Unit on Familial Hypercholesterolemia, a prezentat în cadrul evenimentului modelul urmat de Norvegia în implementarea screening-ului pentru hipercolesterolemia familială, discutând despre strategiile abordate și provocările întâlnite în acest demers. Modelul urmat de Norvegia se bazează pe screening în cascadă și consiliere genetică. Printre strategiile urmate se numără asigurarea consistenței programelor de prevenție, screening, diagnostic și tratament, în toate clinicile destinate HF din Norvegia, pe întreg teritoriul țării. Această coordonare între centre permite un acces îmbunătățit al pacienților la serviciile medicale, precum și șanse egale în toate regiunile țării.
Situația din România este diferită din acest punct de vedere. Deși este o țară cu o suprafață de aproximativ 70% din cea a Norvegiei, numărul locuitorilor este de patru ori mai mare. Această statistică se resimte când vine vorba despre servicii de sănătate echitabile pentru toți cetățenii. Există discrepanțe majore în materie de screening, prevenție, diagnostic și tratament, atât între regiuni cât și în interiorul aceleiași regiuni. Lipsa consistenței pe aceste paliere ale sănătății se resimte puternic în afara capitalei și a câtorva orașe mari.
„Având în vedere dimensiunea țării noastre, vă puteți imagina provocările. Indiferent de metodele utilizate sau de participanții din focus-groups, identificăm cu ușurință aceleași probleme – e aproape imposibil pentru cetățenii care locuiesc în afara orașelor mari (București, Cluj, Iași etc) să aibă acces la metode potrivite de screening, prevenție, diagnostic și tratament” – afirmă Dr. Marius Geantă.
Evenimentul destinat Zilei Mondiale a Hipercolesterolemiei Familiale s-a concluzionat cu identificarea câtorva bariere pe care fiecare țară le are în implementarea screening-ului pentru HF (de exemplu: în Cipru, lipsa dosarelor electronice ale pacienților îngreunează demersul implementării), dar și cu perspective de viitor și bune practici care să faciliteze această implementare și să promoveze sănătatea cardiovasculară. Educarea profesioniștilor din domeniul sănătății este esențială, iar colaborarea, experimentarea și implementarea dovezilor sunt factori cheie pentru a aduce sănătatea mai aproape de beneficiari.
PERFECTO (Preventing thE PReventable – Familial HypErCholesterolaemia paediaTric screening for cardiOvascular health) reprezintă un pas semnificativ în prevenția personalizată a bolilor cardiovasculare, implementarea modelelor de bune practici cu privire la screening-ul HF și reducerea inegalităților la nivel european. Proiectul de cercetare, finanțat de Uniunea Europeană prin programul EU4Health și lansat la începutul acestui an, reunește experți din diverse domenii, printre partenerii cheie numărându-se Fundația FH Europe, EuroScan, European Public Health Alliance, Centrul pentru Inovație în Medicină și Universitatea Tehnologică din Cipru.
Citește și:
- STUDIU. Screeningul genetic în masă, eficient în detectarea persoanelor la risc de a dezvolta hipercolesterolemie familială și două tipuri de sindroame asociate cancerelor ereditare
- #AHA23. Scăderea LDL-colesterolului prin editare genică: 50% reducere cu o doză din terapia VERVE-101 la persoanele cu hipercolesterolemie familială
- Studiul HEYMANS: acces redus în Europa la tratamentul cu inhibitori PCSK9 pentru pacienții cu hipercolesterolemie familială