INFOGRAFIC. Cum a evoluat domeniul terapiilor celulare CAR-T în ultimii 30 de ani
La finalul anului 2020, Centrul pentru Inovație în Medicină a lansat „Carta Albă a terapiilor celulare”, un document care cuprinde un set de măsuri și acțiuni pe termen mediu și lung care vizează domeniul producției, rambursării, administrării către pacienți, urmăririi de farmacovigilență și a rezultatului medical pentru terapiile celulare în România. Lansarea a avut loc în cadrul evenimentului online – Terapiile celulare CAR-T în sistemul de sănătate din România, la care au participat lideri de opinie și decidenți politici cu roluri cheie în asigurarea accesului la aceste terapii.
Terapiile celulare CAR-T reprezintă o schimbare radicală față de toate formele de tratament existente până în prezent. Acestea presupun reprogramarea celulelor imune ale pacientului pentru a lupta împotriva cancerului și sunt considerate un tratament cu potențial curativ și cel mai înalt grad posibil de personalizare a tratamentului oncologic. Mai multe detalii, în acest articol: Terapiile CAR-T, o nouă dimensiune a personalizării tratamentului oncologic: cum diferă față de terapiile clasice și care sunt progresele în managementul cancerelor hematologice
Cercetările în domeniul terapiilor CAR-T au început încă din anul 1990, prima generație de celule CAR-T fiind disponibilă trei ani mai târziu, însă această generație nu a demonstrat eficacitate clinică. În 2009, încep să fie dezvoltate protocoale specifice pentru producerea terapiilor CAR-T, iar în 2010, sunt administrate pentru prima dată pacienților cu limfom non-Hodgkin. În 2011, terapiile încep să fie administrate și pacienților cu leucemie limfocitară cronică, iar doi ani mai târziu, în 2013 și pacienților pediatrici cu leucemie limfoblastică.
Anul 2014 este marcat de apariția celei de-a treia generații de celule CAR-T, generație adaptată din punct de vedere al funcției efectoare și al persistenței in vivo. În 2017, Food and Drug Administration aprobă primele două terapii celulare CAR-T, Kymriah (tisagenlecleucel) destinat pacienților cu leucemie acută limfoblastică și Yescarta (axicabtagene ciloleucel) destinat pacienților cu limfom difuz cu celule B mari. În 2018 urmează aprobarea și din partea Agenției Europene a Medicamentului, aprobând aceleași terapii cu aceleași indicații. În același an, Societatea Americană de Oncologie Clinică (ASCO) desemnează terapiile celulare CAR-T drept „Inovația Anului 2018”.
În 2021 au urmat noi progrese în domeniul terapiilor celulare, printre care:
- Prima terapie celulară CAR-T pentru pacienții adulți cu mielom multiplu recidivat și refractar, aproape de aprobare condiționată în UE
- Terapiile celulare CAR-T pentru mielomul multiplu: cum funcționează agenții anti-BCMA și care sunt cele mai importante date din studiile clinice
Vă invităm să urmăriți o ediție a emisiunii Raportuldegardă LIVE, dedicată terapiilor celulare CAR-T, cu ocazia Săptămânii Europene a Biotehnologiei din 2020:
Citește și:
- INFOGRAFIC. Ce sunt terapiile genice și cum se diferențiază de medicamentele convenționale?
- FDA aprobă a treia terapie celulară CAR-T pentru limfomul cu celule B mari refractar sau recidivat
- FDA aprobă prima terapie celulară anti-BCMA pentru pacienții cu mielom multiplu recidivat și refractar la cel puțin patru terapii anterioare