STUDIU. Un algoritm de inteligență artificială „traduce” scorurile poligenice de risc în recomandări personalizate pentru scăderea riscului cardiovascular
Conform unei analize retrospective prezentate cu ocazia Sesiunilor Științifice ale Colegiului American de Cardiologie și Federației Mondiale a Inimii, un sistem de inteligență artificială cauzală poate determina cu precizie cât de mult trebuie reduse valorile tensiunii arteriale și ale LDL-C la o persoană cu risc genetic de boală arterială coronariană (CAD). Având capacitatea de a „traduce” scorurile de risc poligenic pentru CAD, algoritmul cuantifică doi factori de risc importanți, modificabili – tensiunea sistolică și nivelul de LDL colesterol din sânge. Cu ajutorul algoritmului AI, pacienții aflați la risc înalt de CAD ar putea beneficia de strategii personalizate pentru reducerea acestui risc.
Au fost utilizate date provenind de la 1,8 milioane de participanți pentru antrenarea algoritmului AI ca să poată determina impactul tensiunii arteriale și colesterolului LDL asupra riscului unei persoane de a dezvolta a evenimentelor coronariene majore. Ulterior au fost calculate scorurile de risc poligenic pentru peste 445.000 de participanți, iar sistemul AI a fost utilizat pentru a estima în ce proporție fiecare pacient cu scor de risc peste medie ar trebui să obțină o reducere a valorilor tensiunii arteriale și LDL-C pentru ca riscul de evenimente coronariene majore să fie la același nivel cu cel al pacienților care au un risc genetic mediu.
Analiza sugerează faptul că numeroase persoane ar putea obține o reducere a riscului moștenit de boli cardiovasculare făcând doar mici modificări în ceea ce privește tensiunea arterială și LDL-C. Conform analizei, sistemul de inteligență artificială conduce la rezultate bune chiar și în cazul persoanelor cu o predispoziție genetică foarte accentuată, pacienții putând să depășească riscurile dacă mențin valorile recomandate de tensiune și LDL-C.
„Inteligența artificială cauzală poate traduce scorurile de risc poligenic în informații clinice utile, estimând cât de mult trebuie o persoană să-și scadă nivelul de LDL-C din sânge, tensiunea arterială sistolică, sau ambii parametri pentru a-și putea depăși predispoziția genetică” – afirmă autorul principal al studiului Brian Ference, Director of Translational Therapeutics at the University of Cambridge.
Analiza se bazează numai pe scorurile de risc poligenic pentru estimarea riscului moștenit de a dezvolta boală arterială coronariană. Autorii sunt de părere că pe lângă PRS trebuie să se țină cont și de istoricul familial de afecțiuni coronariene al pacientului, un factor de risc independent care de obicei este un element predictiv mai puternic decât scorurile de risc.
Pe lângă generarea recomandărilor personalizate cu privire la scăderea riscului persoanelor de a dezvolta boală arterială coronariană, sistemul AI are capacitatea de a spori utilitatea clinică a scorurilor de risc poligenic. Conform autorilor analizei retrospective, în 2023 urmează să fie inițiat un studiu randomizat, cu date din viața reală care să confirme faptul că informațiile obținute cu ajutorul inteligenței artificiale cauzale chiar pot reduce riscul de boală arterială coronariană.
Citește și:
- STUDIU. Boala coronariană, redefinită cu ajutorul unui marker digital care facilitează personalizarea managementului clinic
- ChatGPT: Care sunt provocările integrării în sănătate?
- STUDIU. Monitorizarea continuă și în timp real a funcției inimii, posibilă cu ajutorul unui senzor portabil cu ultrasunete