Noua schemă de vaccinare anti-HPV din România intră în vigoare de Ziua națională. Include imunizarea băieților și femeilor sub 45 de ani

Sănătatea românilor

Redacția
22 noiembrie 2023
Citit de 3636 ori.

Anual, în România, peste 1.500 de femei mor din cauza cancerului de col uterin și circa 3.400 sunt diagnosticate cu această boală. În 2020, Ministerul Sănătății a reluat vaccinarea anti-HPV gratuită pentru fetele minore. Includerea băieților minori în acest program, anunțată de ministrul Sănătății pentru această toamnă, ar urma să devină operațională la 1 decembrie 2023.

Dacă în timpul ministeriatului lui Eugen Nicolăescu, vaccinarea anti-HPV a fetițelor a fost un eșec răsunător, sute de mii de doze fiind aruncate la coșul de gunoi, în ultimii ani, interesul pentru acest tip de vaccin a crescut.

Mai precis, în 2020, Ministerul Sănătății a reluat programul de vaccinare gratuită anti-HPV pentru fetele cu vârste între 11 și 18 ani. Pentru a putea beneficia, părinții fetelor minore trebuie să facă cerere la medicul de familie, cererile fiind apoi centralizate la Ministerul Sănătății. Vaccinul este distribuit, trimestrial, prin intermediul Direcțiilor de Sănătate Publică.

În funcție de vârsta pacientului, vaccinul se administrează în două sau trei doze. Nu de puține ori însă, părinții și medicii de familie s-au plâns că, în ciuda asigurărilor date de reprezentanții Ministerului Sănătății, lipsesc dozele de vaccin necesare pentru fetele nou înscrise în program, existând dificultăți și în asigurarea dozelor necesare finalizării schemei de vaccinare a celorlalte. În campania națională de vaccinare împotriva HPV începută în 2020, în România, este utilizat Gardasil 9. Pentru fetele între 11 și 15 ani, indicația medicală este de două doze, în timp ce, pentru cele între 15 și 18 ani, de trei doze.

Toamna s-a făcut iarnă

Actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat în iulie planuri ambițioase. Din această toamnă, a spus el, programul de vaccinare anti-HPV va include și băieții până la vârsta de 18 ani. Și aceștia vor beneficia de compensarea integrală a vaccinului, în aceleași condiții ca și fetele. Ba mai mult decât atât, a mai spus oficialul, compensarea va fi extinsă – parțial – și la femeile cu vârste între 19 și 45 de ani.

„Compensarea devine operațională probabil din luna septembrie, septembrie-octombrie. Nu e vorba doar de vaccinul HPV, e vorba și de alte tipuri de vaccinuri de interes public, cum e vaccinul gripal sau de vaccinuri pentru pacienții cu boli cronice. E o schimbare totală, de sistem”, afirma Rafila, în luna iulie.

Pe 31 august însă, Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 781 privind modificarea și completarea HG nr.720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate.

În baza noului document, reglementările privind vaccinarea anti-HPV deveneau operaționale de la 1 decembrie 2023. Actul normativ prevede că vaccinul împotriva infecției cu HPV va fi accesibil pe baza prescripției medicale făcute de medicii de familie pentru grupele populaționale la risc.

Astfel, segmentul populațional care beneficiază de prescrierea, eliberarea și decontarea în regim de compensare 50% din prețul de referință a DCI-urilor, pentru vaccinarea împotriva infecției cu HPV, este format din femei cu vârsta mai mare sau egală cu 19 de ani și mai mică sau egală cu 45 de ani.
Totodată, segmentul populațional care beneficiază de prescrierea, eliberarea și decontarea în regim de compensare 100% din prețul de referință a DCI-urilor, pentru vaccinarea împotriva infecției cu HPV, este format din persoane cu vârsta mai mare sau egală cu 11 ani și sub 19 ani.

În farmaciile din România, o doză de vaccin anti-HPV costă în jur de 600 de lei.

Romania

Situația stocurilor de vaccin

Reprezentanții Ministerului Sănătății au anunțat, citând date din Raportul privind vaccinarea anti-HPV realizat de către Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, că, în perioada 1 ianuarie 2022 – 31 iulie 2022, au fost înregistrate la cabinetele medicilor de familie un număr de 30.201 solicitări de vaccinare – 16.545 solicitări la vaccinarea anti-HPV pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 – 14 ani și 13.665 solicitări la vaccinarea anti HPV pentru fetele între 15-18 ani.

Potrivit ultimei statistici oficiale a INSP, privind situația stocurilor de vaccin, la data de 30 septembrie 2023, erau disponibile 26.999 de doze de vaccin HPV. Cele mai multe dintre acestea – 5.730 – erau disponibile în județul Ilfov și în București – 4.962, în timp ce în județele Argeș, Sibiu, Maramureș și Iași, stocul era 0.

Potrivit datelor anunțate de Societatea Română de Obstetrică și Ginecologie, din 2020 și până acum, puțin peste 150.000 de fete s-au vaccinat, iar necesarul ar fi de 800.000. Un număr similar de vaccinări ar trebui făcute și în rândul băieților.

Femeile între 35 și 45 de ani, cele mai afectate

Din cele 200 de tipuri de Virus Papilloma Uman (HPV) care infectează epiderma și mucoasele, 15 sunt oncogene. Acestea provoacă nu doar cancer de col uterin, ci și de cancere anale, de vulvă, de vagin, cancere peniene și oro-faringiene.

Potrivit estimărilor făcute de specialiști, majoritatea oamenilor activi sexual se vor infecta cel puțin o dată de-a lungul vieții cu HPV. În 80% dintre cazuri, infecția se vindecă de la sine, dar, există și riscul ca aceasta să devină persistentă și să producă leziuni precanceroase și maligne.

Cele mai afectate de cancerul de col uterin sunt femeile cu vârsta între 35 și 44 de ani. Bărbații sunt transmițători ai infecției, de unde și necesitatea imunizării lor.

Vaccinarea anti-HPV este eficientă în prevenirea cancerului de col uterin în proporție aproape de 100%. Imunizarea are eficiență maximă în condițiile în care fetițele primesc serul înainte de începerea vieții sexuale.

Potrivit Global Cancer Observatory, în anul 2020, la nivel european, au fost înregistrate 58.169 de cazuri de cancer de col uterin și 25.989 de decese.

Incidența și ratele mortalității prin cancer de col uterin variază în Europa de la sub 5 noi cazuri pe an până la 25 de noi cazuri diagnosticate la 100.000 de femei. Rata de mortalitate are valori cuprinse între 1 și 10 decese pe an, la 100.000 de femei.

În România, numărul de cazuri noi a fost de 3.380 (reprezentând 7,5% din totalul cancerelor). România este țara cu cea mai mare incidență din UE – 2,5 ori mai mare decât media europeană – și o mortalitate de patru ori mai ridicată prin cancerul de col uterin. Jumătate dintre femeile care primesc diagnosticul de cancer de col uterin au sub 55 de ani, iar în 75% dintre cazurile noi de îmbolnăviri sunt depistate la femeile aflate în activitate, adică în vârstă de până la 65 de ani.

În 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat Strategia Globală pentru eliminarea cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică, printr-o rezoluție adoptată de 194 de țări. Strategia are ca obiectiv ca până în anul 2030 incidența cancerului de col uterin să scadă și să se mențină sub patru cazuri noi la 100.000 de femei.

Vaccinarea anti-HPV a înregistrat o eficiență maximă în țări precum Australia, care are perspectiva ca până în 2035 să elimine cu totul acest tip de cancer, și, în mod surprinzător, în Ruanda, care a ajuns la o acoperire vaccinală a fetițelor de 90%, asociată cu un program de screening care a dat rezultate.

Citește și: