PODCAST. Dr. Marius Geantă, despre importanța comunicării personalizate în timpul situațiilor de criză – infodemia Covid-19 și propaganda de război
La începutul anului 2020, Organizația Mondială a Sănătății declara pandemia Covid-19. În paralel, multiple informații apăreau în spațiul public – unele validate științific, altele valide doar pe jumătate și interpretate pentru a servi unui anumit scop, iar altele complet false. În același timp cu virusul SARS-CoV-2, se răspândea virusul mediatic, care, la fel ca și patogenul viral, a suferit de-a lungul timpului mai multe mutații, și, tot la fel ca și patogenul, nu pare că își va pierde infecțiozitatea în viitorul apropiat. Infodemia din timpul pandemiei Covid-19 este, probabil, una dintre cele mai intense experimentate până acum de omenire.
Derulând la începutul anului 2022, o nouă situație de criză a apărut în Europa, cu impact la nivel internațional: Rusia invada Ucraina – un război în plină desfășurare se află în continuare la granița României. Virusul mediatic, considerat al treilea inamic, a fost și de data aceasta exploatat, luând forma propagandei de război.
Cum putem noi, cetățenii, să ne protejăm împotriva epidemiilor informaționale? Cum putem să filtrăm informațiile primite și, ideal, să le utilizăm doar pe acelea care aduc un beneficiu stării de sănătate individuală, fizică sau mintală, dar și la nivel de societate? Aflăm de la Dr. Marius Geantă, Președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină, și coordonator al Grupului de Educație și Curriculă din cadrul Consorțiului Internațional de Medicină Personalizată, pionier în domeniul medicinei personalizate în Europa Centrală și de Est, cu peste 15 ani de experiență în comunicarea în sănătate:
„Informaţiile false sunt ambalate într-un mod atrăgător. Te atrag, sunt ca o gaură neagră. Apare ceva pe Facebook şi este cu litere mari, semne de exclamare, o poză care produce emoţii. Tu trebuie să ai, ceea ce e complicat, propriul sistem de a te păzi de astfel de situaţii. Pandemia le-a scos, probabil, la lumină, în cea mai mare măsură. A arătat dimensiunea fenomenului, dar e ceva ce se întâmplă zi de zi”.
Dr. Marius Geantă a explicat și de ce este importantă comunicarea personalizată și care sunt factorii care contribuie la o astfel de abordare. Totul, în cadrul Podcastului Reporter 24, parte din proiectul SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.
„Să punem lucrurile puţin în perspectivă istorică (…). Noi am început să scriem despre ce se întâmplă în China, pe Raportuldegardă.ro, în ianuarie 2020. Îmi amintesc un interviu pe care l-am avut la Radio România Cultural, în ianuarie 2020, şi am spus că deja au început să circule două virusuri – NCoV19, că nu se numea încă SARS-CoV2, şi al doilea era virusul mediatic. Aşa l-am numit eu, atunci. De ce? Pentru că deja tema, întâmplându-se în China, se politizase foarte mult. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, începuseră să circule tot felul de informaţii şi din sfera dezinformărilor, dar şi informaţii legate de virus, de boală, care nu aveau neapărat acurateţe. Şi mi-am dat seama, din acel moment, că de fapt este o dublă provocare. Una este provocarea medicală şi alta este provocarea comunicaţională. Este şi motivul pentru care am fost foarte prezent în spațiul public, încă de la începutul pandemiei.
Ceea ce nu ştiam eu atunci, în ianuarie 2020, era cât de mult componenta aceasta comunicaţională va impacta campania de vaccinare împotriva COVID-19, respectarea măsurilor în situaţii critice – a măsurilor de distanţare, purtarea măştii şi aşa mai departe, şi la urma urmei, cum se va corela, cu o mortalitate foarte crescută în România, cauzată de COVID-19. România şi statele din Estul Europei, cu excepţia unei ţări din America Latină, sunt în Top 10 mortalitate ca urmare a COVID”.
Informațiile false și teoriile conspirației au apărut în spațiul public pe toate canalele, inclusiv pe cele unde nu ar fi avut loc în mod normal, mai ales prin încercările de a le combate.
„Una dintre marile greşeli făcute din zona noastră, în timpul pandemiei, a fost să aducem toate aceste conspiraţii în atenţie. Am fost întrebat în interviuri, care sunt conspiraţiile care circulă şi am spus să fie întrebaţi cei care le fac. Al doilea lucru a fost asocierea unui personaj care are un background ştiinţific solid, are un discurs ştiinţific solid, cu un personaj absolut irelevant. Greşeala asta, din păcate, am văzut-o în pandemie, nu a existat niciodată din punct de vedere ştiinţific ideea de pro şi contra vaccin”.
A fost doar o chestiune de timp până când societatea românească s-a polarizat şi în ceea ce priveşte pandemia, aşa cum a făcut-o cu fiecare subiect de impact naţional, în ultimii peste 30 de ani.
„Am spus-o, cred, înainte să înceapă războiul şi într-un moment al pandemiei, că de fapt societăţile sunt divizate. Nu doar în România. Şi ceea ce aşteaptă este numai următorul motiv pentru a se manifesta acea divizare. În timpul pandemiei, la început, vă amintiţi că n-a existat, nu s-a manifestat divizarea. A fost o perioadă de aşteptare. Oamenii erau speriaţi, era teama de moarte, de necunoscut. A existat asta, după care a fost suficient să apară o voce care să spună avem vaccinul, o altă voce care să spună cu totul altceva şi lucrurile au început să se agite.
Acest lucru s-a văzut în sondaje şi acest lucru l-au văzut foarte mulţi oameni din zona decizională, politică, din zona media, audienţe şi aşa mai departe. Şi atunci am avut un filon de comunicare ştiinţei care a funcţionat foarte bine, în anumite momente, dar din păcate a fost pus în umbră şi a fost intersectat foarte mult de alte interese. Unele comerciale, altele de poziţionare, altele electorale. Să nu uităm că am avut cicluri de alegeri. Este o dinamică pe care noi am văzut-o în multe ţări, nu doar în România”.
Războiul din Ucraina a fost un alt subiect care i-a divizat pe români.
„Acum, războiul din Ucraina este următoarea temă pe care constatăm, în ultima perioadă, o divizare. Fără să mă pricep la război la fel de bine ca la pandemie, este ceva ce se vede cu ochiul liber, în acest moment când vorbim – polarizarea. Într-adevăr, ideea aceasta de minimalizare am constatat-o şi poate au fost oameni care n-au negat COVID, dar au minimalizat – e doar o gripă. Efectul, de fapt, este acelaşi. Asta vedem şi acum. Mai este un fenomen interesant, anume că din punct de vedere mediatic şi social, pandemia s-a terminat, când a început războiul. Acestea sunt fapte”.
Impactul unei comunicări deficitare asupra campaniei de vaccinare anti-Covid-19
„A existat o spirală a tăcerii în zona medicală, a medicilor și asistenților – oameni care nu s-au pronunțat pro-vaccinare, nu s-au pronunțat în favoarea măsurilor de siguranță, nu au dat valoare tehnologiilor inovatoare, cum este ARNm sau secvențierea genomică, care au nevoie de voci puternice în spate, care să le explice. Cu toții au preferat să fie <<business as usual>>, << noi nu ne băgăm, suntem infecționiști, nu e treaba noastră>>. Ei bine, această spirală a tăcerii funcționează în continuare.
În martie 2021, la 3 luni după începerea campaniei de vaccinare, 60% dintre români așteptau ca informația despre vaccinuri să vină de la medicul de familie sau de la medicul curant. În octombrie 2021, 30% încă așteptau. Asta înseamnă că principalii mesageri, dintr-un motiv sau altul, n-au reușit să se întâlnească cu așteptările oamenilor. Sunt aceste probleme care există la nivelul corpului medical. Am vorbit într-un alt interviu despre analfabetismul științific, care a afectat campania de vaccinare prin faptul că erau oameni dintre ei care nu auziseră de ARNm și care n-au vrut să învețe, declarând că așteaptă vaccinurile clasice. Asta mi se pare impardonabil. Iar momentul s-a pierdut atunci la început, nu au fost suficiente voci care să susțină beneficiile vaccinării și a inovației din vaccin.”
Cum au reacționat autoritățile
„Au existat etape și etape. A fost o etapă foarte bună inițial, când era Ministrul Costache, îmi amintesc că toată lumea era panicată, nu știam ce ne așteaptă, noi publicasem niște scenarii de evoluție a pandemiei. Am rămas plăcut surprins să-l văd pe Ministru venind cu graficele noastre și explicând jurnaliștilor, asumându-și și transmițând informația. Dar reacția lui a fost absolut normală – a recunoscut valoarea unei informații din societatea civilă.
Apoi a venit etapa Ministrului Tătaru, care a avut o abordare foarte practică, pragmatică, mergea în toate zonele de focare, spitale, să înțeleagă situația. Apoi, campania de vaccinare a pornit foarte bine, pentru că a avut la bază analize sociologice profunde, care arătau, printre altele, că medicii nu sunt percepuți ca oameni de știință. De aceea, unul dintre obiectivele campaniei de comunicare a fost să îi poziționeze pe medicii comunicatori ca oameni cu un background foarte puternic medical. Strategia a fost părăsită după alegerile din decembrie, iar apoi a urmat ceea ce am văzut.
Revenind în perioada actuală, cu Ministrul Rafila, el este un foarte bun cunoscător al sistemului de sănătate și de aceea, deși se vede mai puțin la nivel public, el a încercat să ridice cât mai mult presiunea de pe spitale și să ofere asistență în afara spitalelor. Am văzut în primii aproape doi ani că toată lumea se interna la cele mai mici simptome. Situația a fost favorabilă acestei abordări deoarece au apărut medicamentele antivirale orale cu eficacitate în prevenția formelor severe, dacă erau administrate la timp. (…) Vom vedea dacă această strategie va funcționa. Însă avem o dovadă recentă care mă face să fiu optimist – Ordinul de Ministru privind pastilele de iod, care e ca la carte, spune exact ce și cum trebuie făcut. (…) Ordinul, de fapt, setează cadrul pentru situații de criză și amenințare la siguranța publică”.
Pentru informațiile integrale, urmăriți podcastul:
Citește și:
- Am revenit la „normal”, doar că…
- Inegalitățile Est-Vest în oncologie, piatra de încercare a Planului European de Combatere a Cancerului
- Despre variola maimuței, cu vigilență