Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre noutățile în eliminarea infecției HIV

  • Podcast
Ruxandra Schitea
19 mai 2023
Citit de 414 ori.

În cadrul ediției de pe 16 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • Eliminarea infecției HIV prin combinarea terapiei antiretrovirale cu un sistem de editare genică CRISPR cu țintă dublă

„Este o veste extraordinară și care a arătat cât de repede sistemele de editare genică, cum este CRISPR, ajung să indice posibile beneficii directe la nivelul sănătății în situații cum este infecția cu HIV în care progresul terapeutic din ultimii 20-30 de ani a făcut ca această boală să fie de fapt ținută sub control.

abonare

Am văzut date care arată că speranța de viață a unei persoane infectate HIV care ia tratament și îl urmează exact cum trebuie, este apropiată de speranța de viață a unei persoane din țara, teritoriul respectiv, ceea ce reprezintă un progres extraordinar. Până acum nu a fost identificată o modalitate de eliminare a virusului și asta promite, de fapt, terapia bazată pe editarea genică CRISPR. Pe de altă parte, nu avem încă un vaccin tocmai din cauza faptului că HIV este un virus care își modifică structura antigenică foarte des. De aceea în design-ul acestei terapii sunt luați în calcul atât virusul ca atare, dar și un receptor care de fapt îi permite virusului să pătrundă în celulele umane. Această dublă țintire, arată datele preclinice, are potențialul să elimine HIV.

Acum, sigur, au fost raportate câteva cazuri de vindecare am putea să spunem, dar acestea sunt cazuri izolate și speciale. Nu putem să vorbim încă despre vindecare, dar genul acesta de intervenție extrem de avansate din punct de vedere tehnologic cred că aduc și speranță și probabil că vom fi contemporani cu momentul în care ceea ce era o sentință la nivelul anilor ‘90 va deveni o boală vindecabilă.”

  • UNICEF: încrederea în vaccinarea copiilor a scăzut cu 44% în timpul pandemiei COVID-19

„Pandemia ne-a luat pe toți prin surprindere și ne-a găsit nepregătiți, arhiva emisiunii Știința 360 din ultimii mai bine de 3 ani este cea mai bună mărturie. Am vorbit de multe ori despre diversele aspecte care puteau fi în mod evident îmbunătățite înainte de pandemie atât în România cât și la nivel global. După cum ne-a luat prin surprindere ca oameni care deopotrivă suntem și în zona sănătății, sistemul de sănătate și în zona de comunicare a sănătății, poziționarea foarte sus pe agenda publică și stârnirea unui interes cum nu a mai fost vreodată față de un subiect medical. Practic, toate păturile societății, pentru toate tipurile de media, televiziuni, ziare, nu mai vorbim despre componenta online, social medica.

Ne amintim avalanșa de informații care, sigur, există și în continuare numai că nu le mai vedem deoarece interesul față de subiect al media a scăzut foarte mult și implicit și interesul oamenilor. Avalanșa de informații este la fel de mare în continuare. În momentul în care aceste informații au ajuns să fie expuse public, acest lucru s-a întâmplat fără o pregătire prealabilă. Atât a celor mai mulți dintre cei care au comunicat pe aceste subiecte, dar și fără o pregătire prealabilă a majorității mijloacelor media care s-au găsit deodată în situația de a vorbi despre subiecte care nu au fost niciodată pe agenda lor. Emisiunea la care suntem astăzi e o excepție fericită în peisajul media din România, are o durată deja considerabilă și implicit experiență pe măsură. Problema este că pandemia, și din acest punct de vedere, ne-a prins nepregătiți. Au fost prea puține zone credibile de comunicare a informațiilor medicale și mai ales lucrul acesta a devenit evident în momentul în care s-au profilat la orizont vaccinurile.”

„Legat de tensiunea arterială cred că sunt câteva lucruri pe care ar trebui să ni le amintim din anul 3 de facultate, la semiologie – să nu considerăm că e o boală, ci este cel mult un sindrom. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem mecanismele care pot să ducă la creșterea tensiunii arteriale. Trebuie, de asemenea, să ne amintim cu precizie cum anume se măsoară tensiunea arterială și mai ales ca medici să nu luăm decizia de a institui un anumit tratament în baza unei singure determinări a tensiunii arteriale, chiar dacă ea indică o valoare foarte ridicată.

Aici este o mare oportunitate pe care o aduc dispozitivele purtabile care pot să aducă informații importante despre sănătatea cardiovasculară într-o măsură mult mai mare decât în orice altă patologie. Medicii trebuie să înceapă să își pună întrebări, iar una dintre întrebări este de ce doar o femeie din patru și un bărbat din cinci cu HTA ajunge la valorile țintă urmând tratamentul conform ghidurilor.

Evoluția pe care noi am văzut-o până în urmă cu 2-3 ani era următoarea – dacă o persoană nu atingea valorile țintă cu un medicament, era crescută doza sau se adăuga încă un medicament, dacă nu funcționa așa se creștea din nou doza, se mai adăuga un medicament și așa mai departe. Acum sunt modalități din ce în ce mai precise, farmacogenetica ne poate ajuta din acest punct de vedere, de a înțelege cât de repede o persoană metabolizează anumite medicamente. Dacă le metabolizează mai repede atunci trebuie să mărim doza pentru a obține răspunsul pe care ni-l dorim. Dacă le metabolizează mai încet, reducem doza și nu expunem riscului de reacții adverse.”

Alte știri discutate în emisiune:

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤