Proiectul de Contract-cadru CNAS 2023: creșterea accesului la tratamente prin utilizarea biosimilarelor

  • Biotehnologie
  • Sănătatea românilor



Casa Națională de Asigurări de Sănătate, CNAS, a pus în dezbatere publică noul proiect de Contract-cadru pe 2023. Proiectul a putut fi amendat până pe 26 februarie, după care vor fi organizate consultări și negocieri cu organizații reprezentative din domeniul medical. După ce va fi aprobat în Guvern, actul normativ va intra în vigoare la 1 iulie 2023.

Proiectul propune noi reglementări care vizează un acces mai larg al pacienților la tratamente decontate de Casă. În acest sens, se propune extinderea schemei de adopție a produselor biosimilare la 50% dintre pacienții aflați în terapie cu medicamente biologice.

abonare

Alte modificări prevăzute în proiectul de Contract-cadru 2023 vizează:

  • Întărirea rolului medicului de familie în sistemul de sănătate, mai ales în depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populației, prin acordarea de consultaţii preventive tuturor persoanelor înscrise pe lista acestuia;
  • Impulsionarea intrării în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a unui număr mai mare de medici de familie, prin modificarea numărului optim de persoane înscrise pe listele acestora, în scopul facilitării accesului populaţiei la serviciile de asistenţă medicală primară;
  • Creşterea accesului persoanelor defavorizate din mediul rural la servicii de asistenţă medicală primară prin extinderea stimulării financiare a medicilor de familie care aleg să practice în acest mediu;
  • Creșterea accesului persoanelor la servicii medicale oferite în sistem ambulatoriu şi de spitalizare de zi, pentru a reduce presiunea asupra spitalelor;
  • Posibilitatea acordării la distanţă a unor consultaţii pentru monitorizarea bolilor cronice;
  • Completarea pachetului de îngrijiri medicale la domiciliu pentru pacienții care au suferit un atac vascular cerebral;
  • Introducerea dispozitivelor compresive în lista dispozitivelor decontate din bugetul CNAS;
  • Renunţarea la limitarea teritorială a acordării îngrijirilor medicale la domiciliu si a celor paliative, astfel încât pacientul să primească serviciile medicale la locația declarată, indiferent de Casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidență, având în vedere faptul că de multe ori pacienții imobilizați la pat sunt nevoiți să locuiască în perioada respectivă împreună cu rudele, într-un alt judeţ.

„Prin intermediul proiectului noului Contract-cadru supus dezbaterii publice propunem introducerea unor măsuri care stimulează segmentul de prevenţie în asistenţa medicală primară şi în ambulatoriul de specialitate, măsuri care vor reaşeza şi reorienta preocupările de menţinere a sănătăţii şi depistare precoce a bolilor, atât ale furnizorilor cât şi ale populaţiei. Suntem convinşi că prin investiţia în medicina preventivă, în timp vom putea culege roadele beneficiilor reflectate în starea de sănătate a populaţiei”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS, într-un comunicat de presă.

Potrivit reprezentanților Casei, în prima parte a lunii martie 2023 va fi publicat în transparență decizională și proiectul normelor metodologice prin care Contractul-cadru va fi aplicat.

Eficacitatea și siguranța biosimilarelor

În februarie anul trecut, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și Șefii Agențiilor Medicamentului (HMA) au emis o declarație comună prin care confirmă că medicamentele biosimilare aprobate în UE sunt interschimbabile cu medicamentul lor de referință sau cu un biosimilar echivalent.

Această practică a devenit obișnuință în multe țări ale UE, iar poziția comună vine să armonizeze această abordare la nivelul țărilor membre. Din 2006 și până acum, EMA a aprobat 86 de medicamente biosimilare. În ultimii 15 ani, acestea au fost atent monitorizate, iar experiența clinică a arătat că din punct de vedere al eficacității, siguranței și imunogenității sunt comparabile cu medicamentele lor de referință.

Specialiștii sunt de părere că atunci când unui medicament biosimilar i se acordă aprobare în UE, acesta poate fi prescris în locul medicamentului de referință sau invers sau înlocuit cu un alt biosimilar al aceluiași produs de referință. Practica de a elibera în farmacie un medicament în loc de altul, fără a consulta prescriptorul este gestionată de fiecare stat membru.

Medicamentele biosimilare sunt mai ieftine decât cele originale, fără a fi însă mai puțin eficiente în tratamentul bolii de care suferă pacientul. Biosimilarele nu se bucură însă de prea multă popularitate în țările estice ale UE, printre care și România, deși statele ar putea face economii considerabile la bugetele pentru medicamente.

Autoritățile din România au în vedere să schimbe această situație. Noul proiect de Contract-cadru prevede că, la inițierea tratamentului unei afecțiuni cu produse biologice care pot fi cumpărate de la farmacie, dacă în lista prețurilor de referință există atât medicamentul biologic de referință, cât și produsul sau produsele biosimilare, se va prescrie produsul biosimilar (Art.159).

În cazul în care tratamentul a fost inițiat cu un produs biologic de referință și, în următoarele 12 luni, a intrat în listă primul produs biosimilar, dacă este posibil, se va face trecerea către un medicament biosimilar pentru cel puțin 50% dintre pacienți, cu obligația medicului de a informa pacientul asupra acestei schimbări și de a-i prezenta informații legate de eficiența, siguranța și beneficiul terapeutic pe care-l va avea, precum și informații despre creșterea accesului la medicamente suportate din bugetul FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate) a unui număr mai mare de pacienți.

Documentul mai prevede că, în mod excepțional, medicii pot prescrie în continuare medicamentul biologic sau pot iniția un tratament cu medicamente biologice de referință din motive medicale ale pacientului, cu specificarea situației acestuia în documentele medicale și în rețeta electronică. Documentul mai prevede că CNAS va monitoriza semestrial prescrierea produselor biologice și va notifica medicii prescriptori care nu se conformează.

Aceste reglementări sunt necesare, se mai arată în proiect, pentru „eficientizarea cheltuielilor cu medicamentele, în scopul creșterii accesului asiguraților la medicamente cu și fără contribuție personală”.

„Prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, şi a normelor metodologice privind implementarea acestora, au fost aprobate o serie de măsuri de implementare inițială a unei scheme de adopție a biosimilarelor în România formulată la nivel de <<recomandare>>, care a urmărit utilizarea cu eficiență a resurselor limitate alocate cheltuielilor cu medicamente din bugetul FNUASS printr-un mecanism de optimizare bugetară ce vizează accesul unui număr mai mare de pacienți la medicamente în cadrul aceluiași buget. Pentru primul an de implementare a acestei propuneri de schemă de adopție a biosimilarelor formulată la nivel de <<recomandare>>, autoritățile au urmărit atingerea unui prag de cel puțin 30% penetrare a biosimilarelor în piață față de medicamentele de referință ale acestora”, se mai arată în proiectul de act normativ.

Analiza efectuată la un an de la implementarea acestei scheme de adopție a biosimilarelor la nivel de recomandare, în special pentru unele medicamentele imunosupresoare nu a fost atins pragul propus. Între 30 și 40% dintre medici au prescris medicamentel de referință, fără să țină cont de recomandare, potrivit documentului mai sus citat.

Reamintim că medicamentele biosimilare sunt utilizate în boli precum cancerul, diabetul, artrita reumatoidă, precum și multiple alte boli inflamatorii.

Citește și: