Care sunt simptomele gripei?

Simptomele gripei la adulți:

  • febră
  • stare generală de rău, oboseală
  • dureri de cap (cefalee)
  • dureri musculare (mialgie)
  • dureri în gât (disfagie)
  • secreții nazale (rinoree) sau nas înfundat
  • frisoane
  • tuse

Simptomele gripei la copii:

  • febră
  • stare generală de rău, oboseală
  • stare de iritabilitate
  • dureri abdominale
  • scaune diareice
  • vărsături
  • dureri musculare (mialgie)
  • dureri în gât (disfagie)
  • secreții nazale (rinoree) sau nas înfundat
  • frisoane
  • tuse

 

Care sunt virusurile care cauzează gripa?

Deși există 4 tipuri de virusuri Influenza (A, B, C și D), numai primele două ridică provocări de sănătate publică și sunt responsabile pentru sezoanele anuale de gripă. Virusul Influenza C poate genera simptome ușoare dar nu este capabil să cauzeze epidemii, iar virusul Influenza D infectează în mare parte bovinele, iar până în prezent nu s-a înregistrat nicio infectare umană.

Virusurile Influenza A se împart la rândul lor în subtipuri, în funcție de proteinele de pe suprafața lor: hemaglutinină (H) și neuraminidază (N), existând 18 subtipuri H și 11 subtipuri N. Cele mai des întâlnite subtipuri în circulație sunt A(H1N1) și A(H3N2). Virusurile Influenza A(H1N1) sunt asociate pandemiei de gripă din 2009 și se află în circulație încă de atunci datorită modificărilor genetice suferite și modificărilor proprietăților antigenice.

Virusurile Influenza B nu se împart în subtipuri, însă se clasifică în familii de virusuri: B/Yamagata și B/Victoria. Spre deosebire de cele două subtipuri virale descrise anterior, virusurile Influenza B suferă modificări genetice și antigenice mai rar.

Care este perioada de incubație pentru gripă?

În cazul infecției cu virusurile Influenza tip A și tip B, perioada de incubație este de 1-4 zile.

Care este perioada de contagiozitate pentru gripă?

Perioada de contagiozitate începe chiar înainte de debutul simptomelor cu 24 de ore și durează în general între 5 și 7 zile, cea mai mare contagiozitate fiind în primele 3-4 zile de la debut. La copiii sub 5 ani și la persoanele cu sistem imunitar foarte scăzut perioada de contagiozitate se poate prelungi pentru mai mult de 7 zile.

Cum se tratează gripa?

Tratamentul antigripal se adresează în principal simptomelor, fiind recomandate: hidratarea, odihna, medicamente antitermice și antialgice, decongestionante nazale și antitusive.

Alte opțiuni de tratament pentru gripă sunt antiviralele, însă acestea se iau numai la recomandarea medicului, imediat după debutul simptomelor (1-2 zile). Luate în primele zile de la apariția simptomelor, antiviralele sunt sigure și eficiente, pot scurta durata simptomelor și de asemenea pot scădea riscul apariției complicațiilor în rândul pacienților vulnerabili.

Ce vaccinuri gripale există?

În sezonul gripal 2022-2023 există 3 vaccinuri gripale disponibile:

  • Vaxigrip Tetra (injectabil) – se administrează copiilor începând de la 6 luni și adulților.
  • Influvac Tetra (injectabil) – se administrează copiilor începând de la 3 ani și adulților.
  • Fluenz Tetra (spray nazal) – se administrează doar copiilor între 2-18 ani.

 

Când ar trebui să mă vaccinez?

Este recomandată vaccinarea la începutul sezonului de gripă, înainte ca gripa să se răspândească în comunitate. Ideal ar fi ca o parte semnificativă din populație să fie vaccinată până la finalul lunii octombrie. Totuși, vaccinarea este recomandată și după aceste luni, ținând cont de faptul că numărul infecțiilor gripale ating de obicei apogeul în luna februarie și pot continua până în mai.

Diferențele dintre simptomele gripei, răcelii și COVID-19

Cu toate că de multe ori au o simptomatologie asemănătoare, gripa, COVID-19 și răceala obișnuită (provocată de cele mai multe ori de virusul respirator sincițial) prezintă câteva semne distinctive care ajută la identificarea lor.

Diferențele dintre simptomele gripei, răcelii și covid19

Cum știu dacă am gripă sau COVID-19?

Medicul de familie este în măsură să adreseze această problemă. După ce vă va consulta și examina clinic, va putea pune diagnosticul.

Se poate să am și gripă și COVID-19 în același timp (Flurona)?

Da, este posibil să existe coinfecții gripă/răceli sau gripă/COVID-19. Coinfecția gripă – COVID-19 poartă denumirea populară de Flurona.

Care sunt simptomele Flurona?

  • Febră, stare febrilă
  • Frisoane
  • Tuse
  • Dificultăți de respirație
  • Oboseală
  • Dureri musculare
  • Dureri de cap
  • Durere în gât
  • Secreții nazale sau nas înfundat
  • Vărsături
  • Diaree
  • Schimbarea sau pierderea gustului ori a mirosului

 

Mă protejează vaccinul gripal și de COVID-19?

Vaccinul gripal nu acționează împotriva virusului SARS COV-2. De asemenea, nici vaccinul anti COVID-19 nu acționează împotriva virusurilor Influenza.

Mă pot vaccina antigripal și anti COVID-19 în același timp?

Studiile arată că este sigur ca o persoană să se vaccineze atât anti COVID-19 (inclusiv doză booster) cât și antigripal în timpul aceleiași vizite medicale. Un studiu publicat în JAMA sugerează faptul că persoanele vaccinate în același timp împotriva gripei cât și împotriva COVID-19 cu o doză booster pe bază de ARNm au fost predispuse în proporție de 8-11% la oboseală, dureri de cap și dureri musculare, comparativ cu persoanele care au primit numai doza booster.

Statistici despre sezonul de gripă 2022-2023 România

Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că de la începutul sezonului gripal actual și până la data de 15 ianuarie 2023 au fost raportate 1.154 de cazuri de gripă confirmate de laborator și 27 decese. În ceea ce privește co-infecțiile, s-au înregistrat 25 co-infecții de virus gripal cu SARS-CoV-2 și 25 co-infecții de virus gripal cu virus respirator sincițial. Majoritatea infecțiilor gripale au fost cu virus gripal A nesubtipat (747), virus gripal AH3 (147), virus gripal AH1 (242) și virus gripal B (17). În total au fost vaccinate antigripal 1.446.572 de persoane aflate în grupele de risc.

Articole despre gripă și vaccinarea antigripală:

#EULAR2019. Vaccinurile sunt sigure și eficiente la pacienții cu boli reumatismale

Trei studii clinice asupra siguranței și eficacității vaccinurilor în populația pediatrică și adultă cu boli reumatismale aflate sub tratament imunosupresor au fost prezentate în cadrul Congresului Ligii Europene de Luptă Împotriva Reumatismului (EULAR) 2019, organizat în perioada 12-15 iunie la Madrid. Toate studiile au avut rezultate pozitive, oferind dovezi suplimentare și pledând pentru utilizarea în […]


#ERSCongress. Testul simplu și rapid pentru infecțiile respiratorii virale care reduce internarea în spital și utilizarea antibioticelor

Un test rapid și simplu de efectuat pentru infecțiile respiratorii virale poate reduce utilizarea inutilă a antibioticelor și internarea în spital, potrivit noilor cercetări prezentate în cadrul Congresului Internațional al Societății Europene de Boli Respiratorii. Testul, care necesită doar 50 de minute pentru obținerea rezultatelor, ar putea reduce costuri de aproximativ 2.500 de euro pentru […]


Vânzări în creștere în România pentru medicamentele fără prescripție, suplimentele alimentare și dispozitivele pentru îngrijire personală

Segmentul de piață OTC a reușit să obțină în primul trimestru al anului 2018 vânzări în valoare de 883,3 milioane de lei, marcând o creștere cu 13,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Conform datelor provenite de la Cegedim, medicamentele fără prescripție medicală, suplimentele alimentare, precum și dispozitivele medicale pentru îngrijire personală, au beneficiat […]


#ACC18. STUDIU: Vaccinarea anti-gripală scade riscul de deces la pacienții cu insuficiență cardiacă

Vaccinul antigripal ar putea scădea riscul de deces la pacienții cu insuficiență cardiacă, sugerează o meta-analiză efectuată de Universitatea de Științe Medicale Nagoya, Japonia, ale cărei rezultate au fost anunțate în timpul Sesiunilor Științifice organizate de American College of Cardiology. Potrivit cercetătorilor, efectele benefice ale vaccinului antigripal sunt observabile atât în timpul sezonului gripal, cât […]


STUDIU. Gripa ar putea crește riscul de infarct miocardic acut

Un nou studiu, efectuat de o echipă din Canada, sugerează că infecțiile respiratorii acute, în special gripa, cresc riscul de infarct miocardic acut. Cercetătorii au identificat 364 de spitalizări pentru infarct miocardic acut, care au avut loc cu un an înainte sau după diagnosticul cu gripă. Dintre acestea, 20 au fost înregistrate în timpul intervalului […]