Cancer Mission: Fatalismul în fața diagnosticului de cancer persistă în Europa, dar cetățenii își doresc mai multe informații legate de prevenție și screening

Oncologie

Dr. Ana Maria Vasile
06 iunie 2024
Citit de 160 ori.

Cetățenii europeni percep în continuare cancerul drept o condamnare la moarte, care ar putea afecta pe oricine. Teama de un diagnostic de cancer împiedică multe persoane să meargă din timp la medic. Un raport recent al Comisiei Europene evidențiază percepțiile și experiențele cetățenilor din șase state membre ale UE cu privire la prevenirea cancerului, detectarea precoce și screening. Rezultatele sunt bazate pe o serie de grupuri de lucru în care au fost surprinse perspectivele cetățenilor, esențiale pentru a ghida obiectivele Misiunii UE privind Cancerul.

Participanții au subliniat importanța schimbării narațiunii despre cancer, reducerea fatalismului asociat bolii și nevoia de informare și educație. Ei au solicitat includerea prevenției cancerului în programa școlară și campanii de sănătate publică prin care să se schimbe această percepție fatalistă.

Misiunea UE pentru Cancer își propune să îmbunătățească viața a peste 3 milioane de oameni până în 2030, prin inițiative axate pe prevenție, tratament și suport pentru cei afectați de cancer. Acest studiu contribuie la Misiune prin înțelegerea nevoilor cetățenilor din Bulgaria, Cehia, Finlanda, Franța, Lituania și Malta, concentrându-se pe conștientizarea, atitudinile și experiențele acestora legate de prevenția și detectarea timpurie a cancerului.

Studiul, intitulat “Prevenția Cancerului, Detectarea Timpurie și Screening-ul: Percepțiile și Experiențele Cetățenilor UE” a fost realizat de Direcția Generală pentru Cercetare și Inovare a Comisiei Europene. Studiul a utilizat grupuri de discuție organizate de instituții locale de sănătate publică și academice. Aceste sesiuni, desfășurate între aprilie și octombrie 2022, au inclus participanți diverși pentru a asigura o înțelegere cuprinzătoare a punctelor de vedere ale populației generale. Discuțiile au acoperit percepțiile generale despre cancer, măsurile preventive și programele de detectare timpurie și screening.

În toate grupurile de discuție, cancerul a fost perceput universal ca o boală înfricoșătoare și comună. Mulți participanți au recunoscut că știu persoane afectate de cancer, subliniind prevalența acestuia. Cu toate acestea, a existat o frică notabilă asociată cu diagnosticul de cancer, adesea perceput ca o sentință la moarte. Această frică a dus uneori la comportamente de evitare, cum ar fi amânarea vizitelor la medic, ceea ce poate împiedica detectarea timpurie și tratamentul.

Participanții au recunoscut profesioniștii din domeniul sănătății ca fiind surse importante de informații despre prevenția cancerului. A fost subliniată necesitatea educației despre riscurile și măsurile preventive legate de cancer, aceasta începând ideal încă din perioada școlii. Discuțiile au evidențiat o gamă de factori de risc, inclusiv expunerea la soare, utilizarea tutunului, consumul de alcool, factorii de mediu, dieta, activitatea fizică și stresul. A existat un consens asupra necesității unei mai bune conștientizări și schimbări comportamentale pentru a atenua aceste riscuri. De asemenea, predispozițiile ereditare la cancer au fost recunoscute ca semnificative, ceea ce a generat discuții despre screening-ul genetic și strategiile de prevenție personalizate.

Importanța detectării timpurii a fost bine înțeleasă de participanți, care au recunoscut beneficiile screening-urilor regulate. În ciuda acestei conștientizări, au fost identificate mai multe bariere în participarea la programele de screening, cum ar fi frica de diagnostic, disconfortul procedurilor și provocările logistice, de exemplu distanța până la centrele de screening. Sugestiile pentru depășirea acestor bariere au inclus unități mobile de screening și integrarea screening-ului pentru cancer în controalele generale de sănătate. De asemenea, s-a subliniat necesitatea unor informații clare și accesibile despre natura și beneficiile screening-ului.

ue-misiune-preventie-screening-cancer — https://research-innovation-community.ec.europa.eu

Studiul include câteva recomandări cheie pentru a îmbunătăți eforturile de prevenție și detectare timpurie a cancerului:

Îmbunătățirea educației și comunicării publice: Este necesară organizarea de campanii educaționale țintite care să clarifice percepția generală asupra cancerului, să reducă frica și să sublinieze eficacitatea măsurilor preventive și a detectării timpurii.
Creșterea accesibilității programelor de screening: Unitățile mobile de screening și integrarea acestora în serviciile și controalele de sănătate regulate pot ajuta la acoperirea populațiilor cu acces redus, în special în zonele izolate.
Implicarea profesioniștilor din domeniul sănătății: Medicii și alți furnizori de servicii de sănătate ar trebui să fie instruiți să discute deschis despre factorii de risc legați de cancer și opțiunile de screening, contribuind astfel la reducerea stigmatizării și încurajarea participării la programele de prevenire a cancerului.
Intervenții personalizate: Programele de prevenție și screening ar trebui să fie adaptate pentru a răspunde nevoilor și barierelor specifice întâmpinate de diferite grupuri de populație, luând în considerare factori precum vârsta, statutul socio-economic și locația geografică.

Concluziile grupurilor de discuție subliniază rolul crucial al unei comunicări eficiente, al serviciilor accesibile și al abordărilor personalizate în îmbunătățirea prevenției și detectării timpurii a cancerului în UE. Abordând barierele identificate și valorificând factorii facilitatori, furnizorii de servicii de sănătate pot spori eficacitatea strategiilor de control al cancerului, contribuind în cele din urmă la obiectivele Misiunii UE pentru Cancer.

Acest studiu nu doar oferă o imagine de ansamblu a percepțiilor și experiențelor actuale, dar și stabilește o direcție pentru eforturile viitoare de combatere a cancerului prin participarea informată și angajată a cetățenilor.

Citește și: