STUDIU. Răspunsul pacienților cu leucemie limfocitară cronică la terapia CAR-T ar putea fi determinat înainte de administrare
În urma unui studiu care a analizat rata de răspuns și rezistența pacienților cu leucemie limfocitară cronică (CLL) la terapia bazată pe receptorul de antigen chimeric (CAR) CD19 al celulelor T, specialiștii de la Universitatea din Pennsylvania, în colaborare cu compania farmaceutică Novartis, au fost capabili să răspundă la întrebarea De ce doar 26% dintre pacienții cu CLL avansată răspund la tratamentul cu Kymriah în studiile clinice?
Studiul a relevat faptul că pacienții cu CLL, care au avut un anumit subtip de celule T în sistemul lor imunitar înainte de a primi terapia CAR-T, au avut o rată de răspuns completă sau parțială la Kymriah, în timp ce pacienții care au avut mai puține astfel de celule nu au răspuns la tratament. Mai specific, celulele T cu memorie „mai sănătoase”, ale pacienților responsivi la terapie, conțineau bio-markerii CD8 și CD27 pe suprafața lor, dar le lipsea CD45RO.
Rezultatele studiului au o deosebită importanță în contextul în care, recent, Kymriah a primit aprobarea FDA (Administrația Alimentelor și a Medicamentului a Statelor Unite) pentru a doua sa indicație – tratamentul pacienților adulți cu limfom cu celule B mari recurent sau refractar și este prima terapie celulară CAR-T aprobată pentru tratamentul leucemiei limfoblastice acute cu precursori de celule B la pacienții de până la 25 de ani.
Au fost analizați 41 de pacienți care sufereau de CLL avansat sau tratat anterior prin metode de bază, cărora li se administrase o doză de Kymriah direcționată pe antigenul CD19. Trăsăturile celulelor T de la pacienții cu răspuns complet, parțial sau fără răspuns au fost comparate, rezultând că în cazul celulelor T ale pacienților cu răspuns complet, acestea aveau un nivel mai mare al genelor cu rol în reglarea memoriei și acțiunii celulelor T (un rol important pentru asigurarea răspunsului imun al organismului) și niveluri ridicate ale căii de semnalizare IL-6/STAT3 (care în studii anterioare a fost un indicator al persistenței celulelor T). Prin comparație, pacienții care nu răspunseseră la terapie prezentau expresia unor gene implicate în diferențierea celulelor T, glicoliză, disfuncții și moarte celulară.
Specialiștii au testat opt pacienți cu CLL pentru existența celulelor T cu „memorie timpurie” (early memory T cells – responsabile de activarea rapidă și țintirea unui patogen, dacă organismul a fost deja expus anterior la el), înainte și după terapia CAR-T. S-a dovedit că pacienții care au răspuns la Kymriah aveau în proporție de 100% funcțional acest grup de celule T.
Concluzia acestui studiu este că testarea pacientul pentru existența acestor celule T cu memorie ar putea ajuta la determinarea pacienților eligibili pentru terapia CAR-T. Ar putea, de asemenea, fi un bun punct de plecare pentru eficientizarea terapiei CAR-T – Kymriah.
„Cu un asemenea biomarker, putem lua o simplă mostră de sânge, iar măsurând frecvența populațiilor de celule T cu memorie să decidem, cu anume încredere, gradul în care pacientul va răspunde la terapie. Abilitatea de a selecta pacienții cu cel mai mare grad de probabilitate a răspunsului ar avea un impact clinic uriaș, având în vedere că terapia ar fi aplicată doar acelor pacienți cu șanse mari de răspuns, lăsând pacienților care nu ar avea această șansă, libertatea de a căuta alte opțiuni din timp”, este de părere Dr. Joseph A. Fraietta, prim-autor al studiului.