Alimentația sănătoasă pentru oameni și planetă, asociată cu un risc cardiovascular cu 28% mai mic după menopauză
O alimentație bogată în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și grăsimi nesaturate ar putea contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare în rândul femeilor aflate după menopauză. Un studiu desfășurat pe parcursul a aproximativ 20 de ani, care a inclus peste 65.000 de participante, arată că femeile ale căror obiceiuri alimentare s-au apropiat cel mai mult de principiile Planetary Health Diet au avut un risc de boală cardiovasculară cu aproximativ 28% mai mic decât cele cu cea mai redusă aderență la acest model alimentar.
Asocierea a fost observată nu numai pentru bolile cardiovasculare analizate în ansamblu, ci și separat pentru boala coronariană, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă. Rezultatele vor fi prezentate în cadrul NUTRITION 2026, reuniunea anuală a American Society for Nutrition, organizată între 25 și 28 iulie în National Harbor, Maryland.
Planetary Health Diet este un model alimentar conceput pentru a susține atât sănătatea oamenilor, cât și sustenabilitatea mediului. Dieta pune accentul pe alimente vegetale cu valoare nutrițională ridicată, precum fructele, legumele, cerealele integrale, leguminoasele și nucile, alături de surse de grăsimi nesaturate. În același timp, recomandă limitarea cărnii roșii și procesate, a zaharurilor adăugate, cerealelor rafinate și grăsimilor saturate.
Rezultatele sugerează că beneficiile cardiovasculare nu ar necesita adoptarea unei diete perfecte sau excesiv de restrictive. Chiar și participantele cu o aderență moderată la acest model alimentar au prezentat un risc mai scăzut comparativ cu femeile ale căror obiceiuri alimentare se aflau cel mai departe de recomandările Planetary Health Diet.
„Rezultatele noastre sugerează că oamenii nu trebuie neapărat să urmeze o dietă perfectă sau foarte restrictivă pentru a observa posibile beneficii asupra sănătății inimii”, a declarat Donya Shahamati, doctorandă în sănătate publică la University of California, Irvine, și autoare a cercetării.
De ce este importantă alimentația după menopauză
Studiul s-a concentrat asupra femeilor aflate după menopauză, o populație pentru care prevenția cardiovasculară este deosebit de importantă. Riscul de boli cardiovasculare crește odată cu vârsta, iar tranziția către menopauză este însoțită de modificări hormonale și metabolice care pot influența tensiunea arterială, distribuția țesutului adipos, profilul lipidic și metabolismul glucozei.
Scăderea nivelului de estrogen este asociată frecvent cu o creștere a colesterolului LDL, cu acumularea grăsimii abdominale și cu modificări ale funcției vasculare. Aceste schimbări nu înseamnă că bolile cardiovasculare sunt inevitabile, dar evidențiază importanța controlului factorilor de risc care pot fi modificați, inclusiv alimentația, activitatea fizică, greutatea corporală, fumatul, tensiunea arterială și nivelul colesterolului.
În acest context, un model alimentar predominant vegetal, bogat în fibre și grăsimi nesaturate, poate susține sănătatea cardiovasculară prin mai multe mecanisme. Fibrele alimentare pot contribui la reducerea colesterolului LDL și la îmbunătățirea controlului glicemic, în timp ce nucile, semințele, avocado și uleiul de măsline furnizează grăsimi nesaturate care pot înlocui sursele de grăsimi saturate. Fructele și legumele aduc, de asemenea, vitamine, minerale și compuși bioactivi cu rol în menținerea funcției vasculare.
Peste 66.000 de femei, urmărite timp de două decenii
Analiza a inclus 66.892 de participante din Women’s Health Initiative, un amplu studiu american asupra sănătății femeilor, finanțat de National Heart, Lung, and Blood Institute din cadrul National Institutes of Health.
Femeile incluse în cercetare aveau, în medie, aproximativ 63 de ani la începutul perioadei de urmărire. Niciuna dintre participante nu avea o boală cardiovasculară diagnosticată la momentul includerii, desfășurat între 1994 și 1998. De asemenea, cercetătorii au selectat participantele pentru care erau disponibile informații complete despre alimentație, stil de viață și alți factori importanți pentru sănătate.
Obiceiurile alimentare au fost evaluate cu ajutorul unui chestionar de frecvență alimentară completat la începutul studiului. Pe baza răspunsurilor, cercetătorii au calculat pentru fiecare participantă un scor numit Planetary Health Diet Index. Un scor mai mare indica o apropiere mai mare de principiile dietei, iar participantele au fost împărțite în cinci grupuri, de la cea mai redusă la cea mai ridicată aderență.
Ulterior, femeile au fost urmărite timp de aproximativ 20 de ani, pentru a observa câte dintre ele au dezvoltat boli cardiovasculare. Analiza a luat în calcul numeroși factori care ar fi putut influența riscul, printre care vârsta, rasa și etnia, nivelul de educație, venitul, fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, indicele de masă corporală și aportul caloric total.
Femeile din grupul cu cea mai mare aderență au înregistrat cel mai redus risc cardiovascular. Tendința s-a menținut atunci când cercetătorii au analizat separat boala coronariană, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral.
Mai mult, asocierea nu a fost limitată la participantele care urmau cel mai atent recomandările. Fiecare creștere cu 10 puncte a scorului Planetary Health Diet Index a fost asociată cu o reducere suplimentară a riscului. Acest rezultat indică posibilitatea unei relații graduale: cu cât alimentația se apropia mai mult de modelul studiat, cu atât riscul cardiovascular tindea să fie mai mic.
Schimbările mici pot conta
Una dintre cele mai relevante concluzii ale studiului este că trecerea la o alimentație mai sănătoasă nu trebuie realizată prin schimbări radicale. Potrivit cercetătorilor, adoptarea unei diete cu mai multe alimente vegetale și cu o calitate nutrițională mai bună se poate face treptat, prin alegeri realiste.
O persoană poate începe, de exemplu, prin a umple jumătate din farfurie cu legume la una dintre mesele principale, prin a utiliza ulei de măsline sau avocado în locul untului, prin a alege fulgi de ovăz ori cereale integrale la micul dejun sau prin a introduce o masă fără carne o dată pe săptămână.
Alte schimbări pot include înlocuirea pâinii albe cu pâine integrală, alegerea fasolei, lintei sau năutului în locul unor produse din carne procesată și consumul de nuci în locul gustărilor bogate în zahăr sau grăsimi saturate.
Aceste modificări nu presupun eliminarea completă a anumitor alimente. Conceptul de aderență moderată, care s-a asociat și el cu un risc redus în cadrul studiului, susține ideea că îmbunătățirea generală a dietei poate fi mai importantă decât respectarea rigidă a unor reguli.
Studiul arată o asociere, nu o relație directă de cauzalitate
Cercetătorii subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Studiul este unul observațional și, prin urmare, nu poate demonstra că respectarea Planetary Health Diet a cauzat în mod direct reducerea riscului cardiovascular.
Este posibil ca femeile care urmau o alimentație mai sănătoasă să fi avut și alte comportamente benefice, chiar dacă analiza a fost ajustată pentru numeroși factori de stil de viață. De asemenea, dieta a fost evaluată pe baza unui chestionar completat la începutul studiului, iar obiceiurile alimentare se pot modifica pe parcursul a două decenii.
Chiar și în aceste condiții, numărul mare de participante, perioada lungă de urmărire și analiza separată a mai multor tipuri de evenimente cardiovasculare oferă informații importante despre legătura dintre calitatea alimentației și sănătatea inimii după menopauză.
Echipa de cercetare investighează în prezent modul în care dieta femeilor vârstnice se modifică în timp și dacă aceste schimbări influențează îmbătrânirea sănătoasă și apariția bolilor cronice.
Pentru moment, concluzia practică nu este că toate femeile trebuie să adopte imediat un regim alimentar strict, ci că fiecare pas către o alimentație cu mai multe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și grăsimi nesaturate poate conta. În special după menopauză, când riscul cardiovascular începe să crească, schimbările alimentare sustenabile pot deveni o componentă importantă a prevenției pe termen lung.
Citește și
Acest material a fost realizat cu sprijinul inteligenței artificiale și revizuit editorial de echipa Raportuldegardă.ro.