4 dintre cele 10 noi tratamente recomandate spre aprobare de EMA în luna octombrie sunt produse medicale bazate pe terapii avansate: terapii genice, celulare și tehnologia de interferență ARN
Comitetul pentru Produse Medicale de Uz Uman (CHMP) din cadrul Agenției Europene a Medicamentului a recomandat spre aprobare 10 noi tratamente, în contextul întâlnirii din octombrie 2020.
4 dintre acestea reprezintă produse medicale bazate pe terapii avansate: terapii genice, celulare și terapii care funcționează prin mecanismul de interferență ARN. Acestea nu mai fac parte din „viitorul medicinei” ci pot schimba practica medicală actuală: aduc noi perspective pentru prevenția bolilor cardiovasculare sau revoluționează managementul unor boli care până acum aveau doar tratamente simptomatice. Se așteaptă ca aceste 4 terapii să primească decizia finală de aprobare din partea Comisiei Europene până la finalul anului.
Cu 5 ani în urmă, terapiile genice și celulare țineau exclusiv de domeniul cercetării. Odată cu 2017, începe o nouă etapă, în care noi generații de terapii – cu important potențial curativ, care se administrează o singură dată în viață, diferite de orice abordare de până acum – intră în practica medicală și oferă soluții pentru forme incurabile de cancere hematologice, pentru boli pediatrice rare, precum atrofia musculară spinală sau pentru anumite forme de distrofii retiniene. FDA estimează că, în următorii 5 ani, între 10 și 20 de terapii genice vor fi aprobate anual și adaptează procedurile de aprobare. Inovația pătrunde și în Uniunea Europeană, aducând noi perspective pentru cetățenii europeni dar și provocând sistemele de sănătate actuale pentru a se adapta ritmului rapid al științei.
Inclisiran: tehnologia de interferență ARN permite reducerea susținută a LDL-colesterolului cu doar două injecții pe an
80% dintre persoanele la risc cardiovascular înalt din Europa nu ating țintele recomandate de ghidurile europene pentru LDL-colesterol. Noi dovezi științifice susțin importanța introducerii unui tratament intensiv de scădere a LDL-c pentru categorii selecționate de pacienți, aflați la risc cardiovascular foarte înalt, cum sunt cei cu hipercolesterolemie familială.
Inclisiran are aceeași țintă ca terapii deja disponibile pe piață, precum anticorpii monoclonali anti PCSK9, însă se bazează pe o tehnologie diferită: gene silencing. Inclisiran este un tratament inovator care funcționează prin mecanismul de interferență ARN (siRNA – small interfering RNA) și a primit aviz pozitiv din partea CHMP pentru pacienții cu hipercolesterolemie familială sau dislipidemie mixtă.
Proprotein convertase subtilisin/kexin type 9 (PCSK9) este o moleculă cheie în modularea nivelului plasmatic de LDL-colesterol. Se leagă de receptorul pentru LDL (LDLR) și îl direcționează spre compartimentul lizozomal al celulei unde este degradat, iar clearance-ul LDL-c este întrerupt. Inclisiran blochează producția enzimei PCSK9, care este implicată în reglarea nivelului de colesterol și funcționează prin mecanismul de interferență ARN.
Recomandarea CHMP se bazează pe rezultate din programul ORION, care evaluează inclisiran, inclusiv în studii de fază III, în care au fost evaluați peste 3.600 de pacienți care primeau doza maximă tolerată de statine. Inclisiran determină o reducere susținută, de până la 52%, a LDL-c, cu doar două doze pe an la adulții cu boală cardiovasculară aterosclerotică, factori de risc pentru boala cardiovasculară aterosclerotică și/sau hipercolesterolemie familială heterozigotă.
Cea mai recentă analiză a studiilor de fază III ORION-10 și ORION-11, prezentată în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie (ESC 2020) arată că inclisiran poate reduce cu cel puțin 30% LDL-colesterolul pentru 99% dintre pacienții cu boală cardiovasculară aterosclerotică, aflați sub tratament cu doza maximă tolerată de statine. Inclisiran este în curs de evaluare și în Statele Unite pentru tratamentul hiperlipidemiei primare (inclusiv hipercolesterolemia familială) la adulții care au valori crescute LDL-C, deși primesc doza maximă tolerată de statine. Se așteaptă o decizie din partea FDA până la finalul lunii decembrie.
Lumasiran: primul tratament care se adresează cauzei hiperoxaluriei primare de tip 1
Lumasiran (denumire comercială Oxlumo) a primit aviz favorabil pentru tratamentul hiperoxaluriei primare de tip 1 (PH1), o boală rară ereditară caracterizată prin producție crescută de oxalat, ceea ce poate conduce la boală renală și alte complicații sistemice. 4 persoane la 1 milion în Europa și SUA sunt afectate de această boală. Durata medie până la stabilirea diagnosticului este de aproximativ 6 ani. Abordările terapeutice actuale implică întârzierea progresiei declinului renal, dar nu se adresează cauzei bolii.
Studiul de fază 3 ILLUMINATE-A este unul dintre cele care au stat la baza aprobării. Lumasiran a demonstrat scăderea valorilor oxalatului la nivel urinar, majoritatea pacienților atingând niveluri normale sau aproape de normal. În studiul de fază 3 ILLUMINATE-B se confirmă beneficiile, dar și siguranța tratamentului cu lumasiran la pacienții pediatrici.
Lumasiran are ca țintă ARN-ul mesager care corespunde oxidazei hidroxiacide 1 (HAO1) care codifică glicolat oxidaza. În acest mod se blochează sinteza hepatică de oxalat, un metabolit toxic ce conduce la manifestările clinice întâlnite în PH1. Lumasiran se administrează prin injecție subcutanată o dată pe lună, timp de 3 luni.
Terapia a primit statut de medicament orfan în UE și a intrat în procedura de evaluare accelerată EMA. Aceasta se încadrează și în schema PRIME. Lumasiran este sub evaluare prioritară și în SUA și se așteaptă o decizie până în decembrie 2020.
Tecartus, prima terapie CAR-T pentru limfomul cu celule de manta
Tecartus (brexucabtagene autoleucel) prima terapie CAR-T (chimeric antigen receptor T-cell) pentru tratamentul adulților cu limfom cu celule de manta (MCL-mantle cell lymphoma), refractar sau recidivat, a primit aprobare în luna iulie în SUA.
CHMP a emis recomandarea pentru autorizația condiționată de punere pe piață. Tecartus, la fel ca terapiile celulare CAR-T deja aprobate în UE, se încadrează în programul PRIME, prin care EMA oferă o platformă de dialog cu producătorii de medicamente, vizând garantarea accesului rapid la acele terapii care se adresează unor nevoi neacoperite. MCL este o formă rară de limfom non-Hodgkin (LNH), reprezentând aproximativ 7% dintre cazurile de LNH din Europa, cu o incidență anuală de 5-8 cazuri la milion. Acesta se dezvoltă din celule din zona de manta a ganglionilor limfatici. Opțiunile de tratament actuale includ transplatul de celule stem sau inhibitorii BTK (Bruton tyrosine kinase). Cu toate acestea, există categorii de pacienți care nu răspund la tratamentul standard.
Terapia CAR implică modificarea limfocitelor T ale pacientului pentru a exprima receptorul artificial CAR ce poate recunoaște celulele care exprimă CD19, un marker exprimat la nivelul limfocitelor B. Producția Tecartus implică o etapă în plus care presupune separarea celulelor tumorale circulante. Recomandarea CHMP și aprobarea FDA s-au bazat pe date din studiul de fază 2, ZUMA-2, care a înrolat pacienți cu MCL cu până la 5 linii terapeutice în antecedente. După o perioadă de follow-up de 12 luni, 84% dintre pacienți au obținut un răspuns parțial, iar 59% au obținut răspuns complet. Ratele de răspuns au fost superioare rezultatelor obținute cu terapiile standard. Se estimează că pentru 25 – 42% dintre pacienți cu MCL, boala progresează în ciuda tratamentului cu BTKi.
Libmeldy, prima terapie genică pentru leucodistrofia metacromatică
Leucodistrofia metacromatică (deficienţa de arilsulfataza A) este o boală metabolică rară care afectează sistemul nervos și determină pierderea progresivă a funcțiilor motorii și cognitive. Boala este cauzată de mutații bialelice la nivelul genei ARSA ceea ce conduce la o scădere a activității enzimei codificate de această genă, iar consecința este acumularea de sulfatide la nivel cerebral și în alte zone ale organismului (ficat, vezică biliară, rinichi, splină). Consecința este distrugerea mielinei de la nivelul sistemului nervos central și periferic. Boala este împărțită în 3 forme, în funcție de vârsta la care debutează simptomele (infantilă tardivă, juvenilă și o forma care apare la adulți). Nu există în prezent un tratament curativ pentru această boală. În forma infantilă tardivă, mortalitatea la 5 ani de la debut se estimează la 50%.
Libmeldy este o terapie genică ex vivo, care implică prelevarea și modificarea celulelor stem hematopoietice ale pacientului. Cu ajutorul unui vector viral sunt inserate copii funcționale ale genei ARSA la nivelul genomului celulelor pacientului, care sunt ulterior reintroduse în organism. Studiul care stă la baza recomandării a urmărit 35 de pacienți, pe o perioadă de follow-up de până la 8 ani, iar rezultatele sugerează eficacitatea în timp a terapiei. O singură administrare intravenoasă a Libmeldy modifică semnificativ evoluția bolii pentru majoritatea pacienților cu leucodistrofie metacromatică în formele cu debut pediatrice (infantilă tardivă și juvenilă precoce).
CHMP a emis o recomandare pentru emiterea autorizației integrale de punere pe piață a terapiei genice și se așteaptă aprobarea din partea Comisiei Europene până la finalul anului 2020.
Alte terapii recomandate spre aprobare de CHMP:
- Două terapii antiretrovirale noi utilizate în combinație pentru tratamentul infecției HIV-1: Rekambys (rilpivirine) și Vocabria (cabotegravir). Aceasta reprezintă prima combinație de antiretrovirale care sunt administrate împreună printr-o singură injecție;
- Fintepla (fenfluramina), pentru tratamentul crizelor asociate sindromului Dravet;
- Palforzia, indicată copiilor și adolescenților cu alergie la alune;
- Trixeo Aerosphere (formoterol/ bromura de glicopironiu/ budesonide), ca tratament de întreținere pentru pacienții adulți cu BPOC, care obțin un control slab al bolii;
- Lenalidomida, pentru tratamentul mielomului multiplu și limfomul folicular.
Citește și:
- #BiotechWeek2020. Terapiile genice: cum a evoluat domeniul și care sunt cele mai importante lecții în ultimii 30 de ani?
- #BiotechWeek2020. Produse biofarmaceutice de nouă generație: terapiile bazate pe acizi nucleici, anticorpii bispecifici, conjugatele anticorp-medicament