Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

Călcâiul lui Ahile: cazurile asimptomatice de infecție cu SARS-CoV-2

mm
13 May 2020
3566 Views

Strategiile de sănătate publică pentru controlul bolilor se bazează în primul rând pe depistarea precoce a cazurilor. Una dintre provocările în controlul pandemiei COVID-19 este identificarea persoanelor infectate când încă se află în perioada presimptomatică. Studii recente arată că pacienții pot transmite virusul cu una până la trei zile înainte de debutul simptomelor. Aproape jumătate dintre cazuri pot fi atribuite transmiterii de la o persoană asimptomatică sau presimptomatică.

Pe baza experienței din 2003 cu SARS, intervențiile implementate în pandemia COVID-19 au constat în detectarea cazurilor pe baza simptomelor și testarea ulterioară pentru a ghida izolarea și carantina. Conform unui articol publicat în NEJM, abordarea este justificată de asemănările dintre SARS-CoV-2 și SARS (denumit și SARS-CoV-1), atât din punct de vedere genetic, cât și din punctul de vedere al transmiterii (în principal prin picături respiratorii) și frecvenței simptomelor respiratorii inferioare (febră, tuse și dispnee – dificultăți la respirat).

abonare

Cu toate acestea, în ciuda intervențiilor de control similare, traiectoriile celor două epidemii au urmat direcții complet diferite. În decurs de 8 luni, epidemia SARS a fost controlată, după ce virusul a infectat aproximativ 8.100 de persoane în zone geografice limitate. În 5 luni, SARS-CoV-2 a infectat mai mult de 2,6 milioane de oameni și continuă să se răspândească rapid în întreaga lume.

În acest context, articolul din The New England Journal of Medicine aduce argumente puternice pentru schimbarea strategiei actuale de testare a populațiilor la risc din Statele Unite. Mergând mai departe cu ideea, lecția oferită de cazul de transmisie a infecției într-un centru de îngrijire medicală din Washington (detaliat în continuare) este valabilă la nivel mondial.

Într-un articol anterior de pe Raportuldegardă.ro, în urma studierii mai multor opinii științifice, istorice și ale autorităților din domeniul sănătății, am ajuns la concluzia că măsurile de distanțare și izolare nu ar trebui relaxate fără o strategie de testare și monitorizare a persoanelor și contacților acestora. Informațiile prezentate în continuare reprezintă un alt argument important în favoarea implementării unor strategii de testare eficiente și pe cât posibil, extinse în populația generală. Dacă testarea prin rRT-PCR se face doar pentru persoanele care prezintă simptome, există posibilitatea ca jumătate dintre persoanele infectate în mod real să fie excluse, acestea neprezentând simptome sau fiind presimptomatice.

De asemenea, în încercarea de a oferi soluții pentru întoarcerea la lucru a anumitor populații, state precum China, Italia și Statele Unite vehiculează ideea implementării unui pașaport imunitar COVID-19. Acesta ar avea rolul de a atesta imunizarea dobândită de o persoană în urma infectării cu SARS-CoV-2 și vindecării. Totuși, un astfel de pașaport se lovește de impedimente majore. Cel mai important de amintit ar fi că nu se cunoaște gradul de imunizare pe care organismul îl dobândește în urma COVID-19. Dacă adăugăm la aceste informații și cazurile de persoane asimptomatice, utilitatea unui astfel de pașaport se lovește de o serie de obstacole complexe și necesită cercetare riguroasă în continuare.

pașaport de imunitate COVID19 SARSCoV2

În perspectiva deschiderii granițelor și relaxării măsurilor de distanțare socială, impuse de pandemia COVID-19, s-a vehiculat ideea pașaportului de imunitate, care să certifice faptul că persoana în cauză este imună la noul coronavirus.

Aceleași strategii de prevenție implementate – diferență majoră de transmitere între SARS-Cov-1 și 2

Care este explicația pentru diferențele de transmitere și răspândire între cele două virusuri? Un factor esențial al transmisibilității COVID-19 este nivelul ridicat al încărcăturii virale a SARS-CoV-2 în tractul respirator superior, chiar și în rândul pacienților presimptomatici, ceea ce îl distinge de SARS-CoV-1, unde replicarea are loc mai ales în partea inferioară a tractului respirator.

Spre deosebire de SARS-CoV-1, noul virus este contagios mai rapid, cu 5 zile înainte de apariția simptomelor. O persoană cu SARS-CoV-1 putea infecta alte persoane la câteva zile de la apariția simptomelor, fiind simplu de identificat și controlat.

În cazul gripei, persoanele cu boală asimptomatică au, în general, titru viral mai scăzut în secrețiile din tractul respirator superior, față de cel inferior, și o durată mai scurtă de răspândire virală decât persoanele cu simptome, iar în acest caz, riscul de transmitere de la persoane paucisimptomatice (adică cele cu puține simptome) este scăzut.

4 mii de pași

Cazul centrului de asistență medicală din Washington

Unul dintre asistenții acestui centru a continuat să lucreze în timp ce era simptomatic, fiind declarat pozitiv pentru COVID-19 ulterior. Rezidenților unității de îngrijire le-au fost efectuate două teste rRT-PCR, la diferență de o săptămână și au fost colectate informații despre simptomele din ultimele 14 zile.

Dintre cei 76 de rezidenți, 48 (63%) au avut rezultate pozitive cu rRT-PCR, cu 27 (56%) dintre ei fiind esențial asimptomatici, deși simptomele s-au dezvoltat ulterior la 24 dintre acești rezidenți (în medie la 4 zile), fiind reclasificați ca presimptomatici.

Titrul viral SARS-CoV-2 a fost la fel de mare pentru toate persoanele infectate, indiferent de grupul de simptome în care fuseseră integrați (tipice, atipice, presimptomatici și asimptomatici). Este de remarcat faptul că 17 din 24 (71%) dintre persoanele presimptomatice aveau virus viabil în probele recoltate cu 1 până la 6 zile înainte de apariția simptomelor (ceea ce constituie contagiozitatea). În cele din urmă, mortalitatea din cauza COVID-19 a fost mare; din 57 de rezidenți care au avut rezultate pozitive la testare, 15 (26%) au decedat.

Infografic COVID 19 căii de transmitere funcție etapă boală.

Reprezentare grafică realizată de Dr. Amelia Voinea, editor Raportuldegardă.ro

Transmiterea asimptomatică a SARS-CoV-2 este călcâiul lui Ahile pentru controlul pandemiei COVID-19. Schimbarea strategiei actuale de testare a populațiilor la risc

Mai mai mult de jumătate din rezidenții acestui centru, care au fost testați ca fiind pozitivi, erau asimptomatici la momentul testării. Titrul viral este mare în cavitatea nazală, iar virusul este transmisibil înainte de apariția simptomelor.

Doar screeningul bazat pe simptome nu a reușit să detecteze o proporție mare din cazurile de infecție și nu a fost suficient pentru a controla transmiterea în unitate. Conform autorilor care au publicat cazul prezentat, mortalitatea ridicată sugerează necesitatea unei abordări diferite de cea actuală, mai ales pentru centrele de îngrijire a diverselor persoane vulnerabile. Testarea COVID-19 ar trebui să fie efectuată atât persoanelor care lucrează în centre, cât și rezidenților, deoarece în ciuda faptului că sunt închise, boala continuă să se răspândească.

Testele de rutină rRT-PCR, pe lângă screeningul simptomatic al noilor rezidenți înainte de intrare, ghiduri conservatoare privind întreruperea izolării și testarea periodică a rezidenților pe termen lung, cât și purtarea măștilor chirurgicale de către întregul personal, sunt măsuri importante care ar trebui implementate în același timp.

Conform autorilor articolului, recomandarea de testare SARS-CoV-2 a persoanelor asimptomatice din aceste centre ar trebui extinsă și la alte situații: închisori, centre care au în grijă persoane cu probleme de sănătate mintală și adăposturile pentru cei fără locuință.

Răspândirea rapidă a SARS-CoV-2 la nivel mondial, dovezile clare ale transmiterii SARS-CoV-2 de la persoane asimptomatice și eventuala relaxare a măsurilor curente de distanțare socială susțin mărirea orizontului de testare SARS-CoV-2, pentru a include persoane asimptomatice. În plus, purtarea măștilor de protecție facială în spațiile publice devine prioritară în contextul în care persoanele asimptomatice pot transmite virusul.

Citește și: