articole scrise de Dr. Monica Dugăeșescu

Dr. Monica Dugăeșescu a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București în 2020. În urma obținerii a două burse Erasmus Traineeship, a studiat și a lucrat în laboratoare de analize medicale și de cercetare din străinătate. În prezent urmează rezidențiatul în specialitatea medicină de laborator, în cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Principalele sale interese sunt reprezentate de biologia moleculară, genetică, oncologie, virusologie, imunologie, cercetare medicală, educație medicală și voluntariat în departamente științifice sau de educația medicală ale societăților cu profil medical. S-a alăturat echipei Raportul de Gardă în anul 2020 și abordează subiecte precum medicina personalizată, altfel despre cancer, health literacy și accesul la inovații medicale.

Testarea moleculară comprehensivă a tumorilor maligne fără origine primară cunoscută poate indica terapii personalizate pentru fiecare pacient

Caracterizarea moleculară aprofundată a tumorilor cu origine primară necunoscută prin analiza genomului, transcriptomului şi epigenomului poate identifica sursa neoplaziei, sugerând totodată potenţiale terapii eficace, conform unui studiu realizat în cadrul programului MASTER al National Center for Tumor Diseases şi German Cancer Consortium (NCT/DKTK). Aplicarea terapiilor recomandate de către o comisie multidisciplinară (MTB, molecular tumor board) […]

---

Esențial Covid-19 (1-7 august 2022). Peste 12% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 dezvoltă long-COVID

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta. Știrile săptămânii 1 – 7 august: Susceptibilitatea genetică la COVID-19 se asociază cu […]

---

Transplantul de cord artificial, mai aproape de realitate: o nouă metodă de bioinginerie permite recrearea in vitro a structurii și funcției mușchiului cardiac

Primul model artificial de ventriculi care au cardiomiocitele aliniate helicoidal, la fel ca într-o inimă naturală umană, a fost construit de bioinginerii din cadrul Harvard John A. Paulson School of Engineering and Applied Sciences (SEAS), demonstrând totodată că acest aranjament al fibrelor la nivelul cordului are un impact extrem de ridicat asupra cantităţii de sânge […]

---

STUDIU. Integrarea datelor despre microbiom şi metabolom crește acuratețea evaluării riscului de boli precum diabetul zaharat sau bolile inflamatorii intestinale

Apariția anumitor boli ar putea fi anticipată integrând datele despre microbiomul şi metabolomul unei persoane, cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI), conform unui studiu desfăşurat în cadrul Penn State College of Medicine şi University of Texas Southwestern Medical Center. Metoda utilizată pentru modelare se numeşte MB-SupCon (Microbiome-based Supervised Contrastive Learning Framework) şi a oferit informaţii cu […]

---

Dublarea nivelului de activitate fizică recomandat de ghiduri se asociază cu reducerea riscului de deces din cauze cardiovasculare

Persoanele care au o activitate fizică săptămânală care depăşeste de 2-4 ori nivelul recomandat (150-300 minute de exerciţii de intensitate moderată sau 75-150 minute de efort de intensitate ridicată) au un risc mai scăzut al mortalităţii, indiferent de cauză. Efectele pozitive ale creşterii numărului de minute de sport pe săptămână au fost mai pronunţate asupra […]

---

Cazurile de sepsis, identificate mai rapid printr-un algoritm AI: 20% dintre decese au putut fi prevenite și mii de vieți salvate

Un nou sistem bazat pe inteligenţă artificială depistează simptomele pacienților cu sepsis înainte cu câteva ore față de metodele tradiţionale, ceea ce permite iniţierea tratamentelor şi salvarea vieţii acestora. Targeted Real-Time Early Warning System (TREWS) combină informaţii referitoare la istoricul pacientului, simptomele actuale şi rezultatele analizelor de laborator pentru a indica pacienţii care au sepsis, […]

---

Genome-to-treatment: Diagnosticarea bolilor genetice este posibilă în doar 13 ore cu ajutorul unui nou sistem de secvențiere și interpretare rapidă a datelor pe baza AI

Un nou sistem automat bazat pe inteligenţă artificială, adresat diagnosticului afecţiunilor genetice şi îndrumării asupra managementului acut al acestora, identifică boala în doar 13,5 ore, oferind totodată informaţii cu privire la terapiile indicate. Metoda presupune secvenţierea rapidă a întregului genom, precum şi o interpretare automată a rezultatelor (Genome-to-Treatment), care este extrem de importantă în context […]

---

Recomandările OMS pentru oprirea răspândirii virusului variolei maimuţei. Care este situația României?

Doi ani şi jumătate după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat SARS-CoV-2 drept urgenţă de sănătate publică de interes internaţional, un nou patogen a fost inclus în această categorie – virusul variolei maimuţei. Decizia de a acorda cel mai ridicat nivel de alertă pentru actuala răspândire accelerată a virusului în teritoriile non-endemice a […]

---

Un nou scor genetic identifică pacienţii oncologici pediatrici care au risc de obezitate severă

Supravieţuitorii unui cancer pediatric predispuşi la a dezvolta obezitate severă la vârstă adultă pot fi depistaţi cu ajutorul unui scor de risc genetic, care a fost dezvoltat în cadrul St. Jude Children’s Research Hospital. Identificarea acelor pacienţi cu risc ridicat de a dezvolta obezitate reprezintă o oportunitate pentru intervenţii ţintite, astfel încât măsurile preventive adresate […]

---

Noile recomandări OMS pentru creșterea accesului la tehnologiile genomice aplicate în medicină

Consiliul Ştiinţific al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a publicat un raport care arată importanţa extinderii accesului la tehnologiile genomice la nivel mondial, în domeniul sănătăţii. Elaborarea acestui document a fost impusă de existenţa unor diferenţe importate în ceea ce privește disponibilitatea acestor tehnologii în statele cu venituri ridicate, faţă de ţările cu venituri scăzute […]

---