articole scrise de Dr. Monica Dugăeșescu

Dr. Monica Dugăeșescu a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București în 2020. În urma obținerii a două burse Erasmus Traineeship, a studiat și a lucrat în laboratoare de analize medicale și de cercetare din străinătate. În prezent urmează rezidențiatul în specialitatea medicină de laborator, în cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Principalele sale interese sunt reprezentate de biologia moleculară, genetică, oncologie, virusologie, imunologie, cercetare medicală, educație medicală și voluntariat în departamente științifice sau de educația medicală ale societăților cu profil medical. S-a alăturat echipei Raportul de Gardă în anul 2020 și abordează subiecte precum medicina personalizată, altfel despre cancer, health literacy și accesul la inovații medicale.

STUDIU. Mamele cu obezitate transmit riscul în special fetelor. Strategiile pentru controlul greutății trebuie să înceapă încă din copilărie

Fiicele femeilor cu obezitate au un risc mai ridicat de a acumula o cantitate excesivă de ţesut adipos la nivel corporal, conform unui nou studiu publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism. Asocierile acestea au fost prezente pentru toate cele 3 evaluări succesive realizate în cadrul studiului, fiind semnificative mai ales la vârsta copiilor […]

---

STUDIU. Aspirina ar putea crește eficacitatea imunoterapiilor folosite în oncologie

Aspirina diminuează inflamaţia prin mai multe mecanisme decât era cunoscut anterior, iar înţelegerea acestor procese poate contribui la creşterea eficacităţii imunoterapiilor pentru afecţiunile oncologice, dar şi la dezvoltarea de noi medicamente antiinflamatoare care ţintesc aceleaşi căi intracelulare, dar care au mai puţine efecte adverse. Acestea sunt rezultatele unui nou studiu, care au fost prezentate în […]

---

STUDIU. Activitatea fizică de peste 150 de minute pe săptămână crește diversitatea microbiomului intestinal

Microbiomul intestinal este influențat mai mult de durata exercițiilor fizice decât de intensitatea acestora, conform unui studiu publicat în The FASEB Journal. Activitatea fizică de peste 150 de minute pe săptămână crește atât cantitatea, cât şi diversitatea microbiomului intestinal. Cele mai mari beneficii au fost raportate la persoanele normoponderale. Aceste rezultate indică faptul că nu […]

---

STUDIU. Primele rezultate despre eficacitatea imunoterapiei în cancerul endometrial: dostarlimab, în combinaţie cu tratamentul standard, prelungeşte supravieţuirea fără progresia bolii

Adăugarea dostarlimab la chimioterapia standard pentru tratamentul de primă linie al cancerului endometrial primar avansat sau al primei recurenţe îmbunătăţeşte semnificativ supravieţuirea în absenţa progresiei (PFS, progression-free survival), în comparaţie cu administrarea doar a chimioterapiei. PFS mediană generală a fost de aproape 12 luni la pacientele la care a fost administrată combinaţia terapeutică, comparativ cu […]

---

STUDIU. Prevalența obezității a crescut cu 12% în ultimele două decenii. Importanța combaterii factorilor de risc, chiar și la persoanele cu profil metabolic normal

Proporţia de persoane care au obezitate asociată cu un profil metabolic lipsit de modificări patologice (MHO, metabolically healthy obesity) a crescut uşor în ultimii 20 de ani în Statele Unite, reprezentând în continuare o excepţie în rândul persoanelor cu obezitate, conform unui studiu publicat în JAMA Network Open. Totodată, prevalenţa obezităţii a crescut cu peste […]

---

STUDIU. Nașterea prin cezariană nu împiedică transferul microbiomului matern la copil. Alăptarea la sân compensează transferul de bacterii esențiale

Copiii născuți prin cezariană au la nivelul microbiomului o compoziție a bacteriilor esențiale provenite de la mamă similară cu cea a copiilor născuţi pe cale naturală, conform unui studiu publicat în Cell Host&Microbe. Indiferent de metoda de naștere, aproape 60% din microbiomul copilului își are originea la nivelul celui matern, însă contribuția diverselor surse de […]

---

#EAU2023. Cancerele de vezică urinară, depistate cu 12 ani înaintea apariției simptomelor clinice, prin testarea a 10 mutații genetice din urină

Dezvoltarea cancerelor de vezică urinară poate fi depistată cu până la 12 ani înaintea apariției simptomelor prin identificarea mutaţiilor a 10 gene, utilizând probe de urină, conform unui studiu prezentat în cadrul congresului anual al Asociației Europene de Urologie, care a avut loc luna aceasta în Milano. Cancerele vezicii urinare afectează anual peste 200.000 de […]

---

Esențial în sănătate publică. Ce presupune o reţea de supraveghere genomică virală la nivel global?

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta. Știrile săptămânii 13-19 martie 2023 Anumite infecții HIV ar putea fi vindecate în […]

---

CE SPUN STUDIILE despre sănătatea orală şi riscul de boli

Igiena şi sănătatea orală au un impact asupra sănătăţii pe mai multe planuri, putând influenţa susceptibilitatea la diverse afecţiuni. Sănătatea orală deficitară este reprezentată de prezenţa gingivitei, parodontitei, edentulismul (pierderea dinţilor) şi a cariilor. Numărul de boli cu care se pot asocia afecţiunile orale este foarte ridicat, spre exemplu, un review publicat în International Journal […]

---

Pacienții cu cancer pulmonar și depresie severă prezintă biomarkeri de inflamație care se corelează cu supraviețuirea și răspunsul la imunoterapie

Pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular (non-small cell lung cancer, NSCLC) avansat care au depresie moderată/ severă au o probabilitate de 2-3 mai ridicată de a avea niveluri crescute ale biomarkerilor pentru inflamație, care se asociază cu o rată scăzută a supraviețuirii la 2 ani, conform unui studiu publicat în PLOS ONE. Rezultatele au arătat că […]

---